Albums

Comment

lire 1 eBook ?

À feuilleter  ou télécharger

Tiare opuhi

Le Tiare ‘ōpuhi

Cette fiction raconte la rencontre d’une vieille femme solitaire et d’une anguille, et la relation affective qui en naîtra. L’interruption de cette relation sera à l’origine d’une plante commune en Polynésie : le tiare ’ōpuhi appelé aussi ’ōpuhi pape.

Te Noera a Temeio

Te Noera a Temeio – TH

I roto i te hō’ē mata’eina’a nō Huahine, tē fa’aineine ra te mau ’utuāfare ato’a i te ’ōro’a noera.
Tē piri mai ra ho’i te mahana.

Noera a Temeio

Te Noere a Temeio – MQS

I òto o titahi mataèinaa o Huahine, e haapei nei te tau huaa faè i te koìna noere.
Tataèka mai nei hoì hua â.

Te Noera a Temeio

Te Noera a Temeio – PM

Ki roto ki te tahi matakeinaga nō Huahine, tē fakaineine ra te haga gutuāfare katoga ki te kōroga noera.
Tē piri mai ra hoki te hana.

Noera i Nuku Hiva

Noera i Nuku Hiva – TH

‘Aita ā te pahī mā’a i tae i Nuku Hiva. Tē piri mai ra ho’i te ‘ōro’a noera. Tei ni’a iho ho’i te tio, te ‘a’o mo’orā, te ‘u’u, te faraoa monamona.
Nāfea ïa tātou ?

Noera i Nuku Hiva

Noera i Nuku Hiva – RU

‘Aore ā te pa’ī mā’a i tae i Nuku Hiva.Tē piri mai ra ‘o’i te ‘oro’a noera. Ti nu’a i’o ‘o’i te tio, te ‘a’o mo’orā, te ‘u’u ‘aira’o, te ‘araoa mōmona.
Na ‘ia ïa tātou ?

Explorez

Légendes

polynésiennes

Albums

jeunesse

Langues

lire & dire

Niveaux

par cycle

Outils

enseignants

nouveautés