A pehe mai na

Benjamin Tefa’aora COLOMBANI FARE PIARA’A PĀPA’I ’A pehepe mai na !

’A pehepe mai na ! TE REO TAHITI, E REO ORA Benjamin Tefa’aora COLOMBANI FARE PIARA’A PĀPA’I Direction générale de l’éducation et des enseignements Ministère de l’éducation, de l’enseignement supérieur, et de la culture Polynésie française ©MEE-DGEE 2024 www.education.pf

3 Sommaire 4 TE MAU MAHANA LES JOURS 5 TE ’OA’OA LA JOIE 6 TE MĪMĪ A MĀMĀ ’Ū LE CHAT DE GRAND-MÈRE 7 TE HĪTĀPERE LA CASCADE 8 TERŌ ! TERŌ ! TERŌ ! TERŌ ! 9 ’IA ORA NA ! QUE TU VIVES ! 10 PAINAPO ANANAS 11 TE TĀTAU LE TATOUAGE 12 TIARE TAINA LA FLEUR DE TAINA

4 13 TE MĀTETE LE MARCHÉ 14 I TAHATAI AU BORD DE LA MER 15 TE ’IRIĀTAI L’HORIZON 16 HOE TI’A NOA I NI’A I TE ’IRI DEBOUT SUR UNE PLANCHE 17 TE PERĒ TĀPŌ CACHE-CACHE 18 TE HĪMENE A TE MOA ONI LE CHANT DU COQ 19 TUMU HA’ARI COCOTIER 20 PĀUMA ITI Ē PETIT CERF-VOLANT 21 TĀ’U FARE HA’API’IRA’A MON ÉCOLE 22 TŌ’U NĀ MATA MES YEUX 23 NĀ MANIMANI RIMA MES DOIGTS

’A pehepe mai na !

6 TE MAU MAHANA Monirē, e mea nehenehe! Mahana piti, ’a ha’aviti ! Mahana toru, haere marū ! Mahana maha, e mea ’oa’oa roa ! Mahana pae, ’ua tāpae ! Mahana mā’a, ’a haere mai e tamā’a ! Tāpati, tei ni’a vau i te poti ! ’Auē ïa hepetoma ē ! LES JOURS Lundi, c’est beau ! Mardi, on se dépêche. Mercredi, allons-y doucement ! Jeudi, quelle joie ! Vendredi, on y est arrivé ! Samedi, viens manger ! Dimanche, je suis sur mon bateau. Quelle semaine, dis-donc !

7 TE ’OA’OA ’Ia pātōtō ana’e te ’oa’oa I te ’ūputa o tō ’oe māfatu, ’A ’īriti atu, e maita’i tāna e hōpoi mai. E ora tāna e ta’ita’i mai. ’A fa’ari’i maita’i ia na. ’A poihere maita’i ia na. Nā na e tūvaro i te tāiroiro. Nā na e tūrama i tō ’oe orara’a. ’A vai ti’a na i roto i te ’oa’oa. LA JOIE Lorsque la joie vient frapper À la porte de ton cœur, Ouvre, elle t’apporte du bonheur. Elle t’amène la vie. Offre-lui un bel accueil. Prends-en soin. Elle efface la haine. Elle éclaire ta vie. Demeure dans la joie.

8 TE MĪMĪ A MĀMĀ ’Ū Teie te mīmī a māmā ’ū. ’O Fātī tōna i’oa. E mīmī poria maita’i. E mīmī ’ōmenemene. E mīmī ’uo’uo. Mata nīnamu. E mea marū tōna huruhuru. Māmā ’ū, māmā ’ū ! E mīmī hāviti mau ’o Fātī ! LE CHAT DE GRAND-MÈRE Voici le chat de grand-mère. Il se prénomme Fātī. C’est un chat bien dodu. Un chat bien potelé. Un chat blanc. Aux yeux bleus. Son pelage est doux. Grand-mère, grand-mère ! Qu’il est beau, Fātī !

9 TE HĪTĀPERE ’Ia haere au i roto i te fa’a, E ’ite au i te ’una’una o tō’u fenua, Te a’ia’i o te aru, Poietera’a a te Rahu Nui. E fa’aro’o vau i te vavā o te pape, Pape mato, pape puna. ’Auē te haumārū ! E vai muhu ’ore au, I te hiti o teie hītāpere, Ō Atua. LA CASCADE Lorsque je me rends dans la vallée, Je contemple la splendeur de mon pays, La beauté de la nature, L’œuvre du grand créateur. J’entends le murmure de l’eau, L’eau de roche, l’eau de source. Quelle fraicheur ! Je reste silencieux, Au bord de cette cascade, Don divin.

10 TERŌ ! TERŌ ! E pahī tō tua ! Terō ! Terō ! E pahī teie e fātata mai ra ! ’A haere mai e tō te fenua nei ! Terō ! Terō ! E tuihau teie e tīpae mai ra ! ’A fa’ari’i pōpou ’ia rātou ! Terō ! Terō ! ’A fa’a’oto i te pū ! E parau ’āpī teie e hōpoihia mai ra ! Mānava ! Maeva ! TERŌ ! TERŌ ! Il y a un bateau au large ! Terō ! Terō ! Un bateau approche ! Venez, vous qui êtes à terre ! Terō ! Terō ! Des invités arrivent ! Accueillons-les ! Terō ! Terō ! Faites résonner la conque ! On nous apporte une bonne nouvelle ! Bienvenue ! Bienvenue !

11 ’IA ORA NA ! ’Ia parau ana’e ’oe « ’Ia ora na ! » i te hō’ē ta’ata, Tē aroha nei ’oe ’ia na ! Tē fa’atura nei ’oe ’ia na ! Tē ha’amaita’i nei ’oe ’ia na ! E parau hōhonu mau, E parau nō roto roa mai i te ’ā’au. ’Ia fa’aro’o ana’e hia : « ’Ia ora na ! » E hiti mai te parau nō te ora. Nō reira, ’o ’oe tē tai’o nei i teie pehepehe : « ’Ia ora na ! » QUE TU VIVES ! Quand vous dîtes « ’Ia ora na ! » à quelqu’un, Vous êtes plein de compassion ! Vous lui montrez du respect ! Vous le bénissez ! Les mots sont plein de sens, Ils viennent des entrailles . Quand vous entendez : « ’Ia ora na ! », La vie surgit. Alors, toi qui lis ce poème : « ’Ia ora na ! »

12 PAINAPO Nā te ātea noa mātou e ’ite ai ē, ’O ’oe terā e ti’a mai ra. Tō ’oe hei-upo’o-ari’i, ’Ū matie, taratara maita’i. Tō ’oe ho’i tino menemene, Tō ’oe ’iri po’opo’o e putaputa. Painapo ē, mā’a hotu maita’i ē ! Painapo ē, faufa’a nō te aru. Painapo ē, ō hanahana ! ANANAS De loin, nous savons déjà Que tu es celui qui se tient debout Coiffé comme un roi d’une couronne Verte, couverte d’épines. Ton corps arrondi, Ta peau creuse et piquante. Ananas, un fruit délicieux ! Ananas, richesse de la nature. Ananas, cadeau splendide !

13 TE TĀTAU I ni’a i tō’u tino, ’Ua tātauhia te mau tāpa’o, Te mau taipe o Mā’ohi nui. I ni’a i tō’u ’iri, ’Ua nana’o hia tō’u hīro’a, Tō’u mau hia’ai, Tō’u mau mana’o. ’Ua pāpa’ihia tō’u ’ā’amu. Tō’u tino, e ’ārere ïa nō tō’u ta’ere mā’ohi. Te tātau, faufa’a tupuna. Te tātau, e mea mure ’ore ’oia. LE TATOUAGE Sur mon corps, Des signes y sont tatoués, Les symboles de Mā’ohi nui. Sur ma peau, Ma culture y est tatouée, Mes désirs, Mes pensées. Mon histoire y est écrite. Mon corps est le messager de ma culture mā’ohi. Le tatouage, richesse ancestrale. Le tatouage est éternel.

14 TIARE TAINA ’Ua fārerei tāua i te tātaiao. I mua i tō ’oe rāti’iti’i, ’Ua vai muhu ’ore au. Riro atu ra ’oe ’ei ’ūmerera’a nā’u. ’E ’ua tupu te māere. ’Ua ’ūa’a ’oe e taina iti ē ! ’Ua horahora ’oe i tō ’oe mau raupua. Tō ’oe ’ū teatea tei tūrama i tō’u ora. Tō ’oe ho’i no’ano’a tei fa’ahaumārū i tō’u tino. Taina iti ē, tiare ruperupe. Taina iti ē, puna nō tō’u here. LA FLEUR DE TAINA Nous nous sommes vus à l’aube. Devant ta beauté, Je me suis tue. Tu es devenue mon adoration. Je suis émerveillé. Tu fleuris petite fleur de camélia ! Tu ouvres tes pétales. Ta blancheur a éclairé ma vie. Ton parfum a rafraîchi mon corps. Taina, fleur resplendissante. Taina, source de mon amour.

15 TE MĀTETE Peu tumu nō te nūna’a mā’ohi. Te mātete, vāhi fārereira’a. Te mātete, vāhi ’āparaura’a. Māniania ta’a’ē e vai nei i reira. Vāhi fa’atupu i te tuiaura’a I rotopū i te ta’ata. Te mātete, vāhi ho’oho’ora’a. Puna o te mau maita’i nō te fenua. ’A haere mai i te mātete ! ’A haere mai i te fare nei ! LE MARCHÉ Tradition du peuple polynésien. Le marché, lieu de rencontres. Le marché, lieu de conversations. Des bruits particuliers y règnent Lieu où se forment des liens Entre les gens. Le marché, lieu de vente. Source des richesses de la terre. Venez donc au marché ! Venez donc à la maison !

16 I TAHATAI I raro a’e i te tumu ha’ari. Tē pārahi nei au ma te hau. Tē māta’ita’i nei au i te ’iriātai. Tere mai nei te tupa. ’Aita ’oia e tāu’a nei iā’u. Ne’e ato’a mai ra te honu. Tē haere ra ’oia i roto i te miti. I muri mai, tē fāura mai nei te u’a. Ho’i vitiviti atu ra ’oia i roto i tōna ’apu. E mea nehenehe ’ia hi’ohia atu, Te mau maita’i o te poietera’a. AU BORD DE LA MER Sous le cocotier, Je m’assoie paisiblement. Et je regarde l’horizon. Le crabe s’avance, Sans me prêter attention. La tortue rampe vers moi Et semble se diriger vers la mer. Et enfin, voici que sort le bernard l’hermite. Mais, il rentre vite dans sa coquille. Qu’ils sont beaux à admirer, Les bienfaits de la création.

17 TE ’IRIĀTAI I mua i teie poietera’a, Tē tūtonu nei au ia ’oe. Mā te hāha’anūnui i te mau ’ohipa e vai ra, I ’ō mai, i muri i teie rēni tārava. E hope’a anei tō ’oe ? E ’ōti’a anei tō ’oe ? Tē fa’aro’o nei au i tā ’oe tūorora’a. Haere mai ! Haere mai ! Tē haere atu nei. ’Ia tūra’ihia rā vau e te mata’i ’Ia tāpae atu vau ia ’oe e te ’iriātai. L’HORIZON Devant un tel chef-d’oeuvre, Je regarde fixement, En imaginant des choses qui existent, Là-bas, derrière cette ligne qui s’étale. As-tu une fin ? As-tu une limite ? J’entends ton appel. Viens ! Viens ! Je viens vers toi. Mais, que le vent me pousse Afin que je te rejoigne, cher horizon.

18 HOE TI’A NOA I NI’A I TE ’IRI Tē vai nei te hō’ē tū’aro ta’a’ē mau. Tū’aro ’ōhie ’ia hi’ohia atu. Te hoera’a-ti’a i ni’a i te ’iri. Tū’aro e au i te feiā ato’a. E ti’a ’oe i ni’a i te hō’ē ’iri. E hoe ’oe i ni’a i te tai, Ma te mau pāpū i tā ’oe hoe. ’A fano noa ai ’oe, E fāna’o ato’a ’oe i te ’una’una o te tairoto. ’Ua hope te au ! ’Āhiri ē, ’ua ’ana’anatae ’oe, ’A fārerei atu i te ’aito rahi ia Hereari’i. Nāna e arata’i ia ’oe i terā vāhi mo’emo’e. DEBOUT SUR UNE PLANCHE Il y a un sport très particulier Un sport qui semble facile à première vue Où tu rames debout sur une planche. Un sport pour tout le monde. Debout sur la planche. Tu rames sur l’eau, En tenant fermement ta rame. En glissant sur l’eau, Tu profites des richesses du lagon. Que c’est beau ! Si tu es intéressé, Va à la rencontre de Hereari’i le champion Il te guidera vers ce lieu secret.

19 TE PERĒ TĀPŌ E ha’utira’a e auhia e te mau tamari’i. E ti’a hō’ē o rātou i pīha’i iho i te tumu rā’au, E tāpiri ’oia i tōna mata, tai’o atu ai. ’A tahi, ’a piti, ’a toru, ’a maha, ’a pae... I tāua taime, e haere te toe’a e tāpuni ia rātou. ’Ia oti ana’e te tai’ora’a, I reira te pā’imira’a e ha’amata ai. E ’ata te tā’ato’ara’a ! Te perē tāpō, Ha’amana’ora’a ’oa’oa. Te perē tāpō, ’e’ita te reira e mo’ehia. CACHE-CACHE C’est un jeu que les enfants adorent Un d’entre eux se tient près d’un arbre. Il ferme ses yeux puis compte. Un, deux, trois, quatre, cinq... Pendant ce temps, les autres se cachent Et lorsqu’il finit de compter, Commence alors l’exploration Tout le monde rit. Jouer à cache-cache, Un souvenir heureux Jouer à cache-cache, un jeu inoubliable.

20 TE HĪMENE A TE MOA ONI I te tātaiao, Tē fa’aro’ohia ra i pīha’i iho i te fare, Hō’ē hīmene huru ’ē. Te hīmene a tō tātou hoa te moa oni. E aha ho’i tāna e hina’aro nei ? ’Aita ho’i te mahana i hiti atu ra. I muri mai, tē ’āpe’ehia ra ’oia e te pupu hīmene rahi. ’Auē te māniania ē ! ’Ua ara pauroa tātou ! ’A ti’a ’e ’a haere ma te hau. LE CHANT DU COQ À l’aube, On entend près de la maison, Un chant très particulier. Le chant de notre ami le coq. Mais que veut-il donc ? Le soleil ne s’est pas encore levé. Ensuite, une grande chorale l’accompagne. Quel vacarme ! Nous voici tous réveillés ! Levons-nous et partons paisiblement !

21 TUMU HA’ARI I mua i tō ’oe rāti’iti’i, I mua i tō ’oe tumu ari’i, Tē ’ūmere nei tō’u ’ā’au. Ha’amaita’ira’a nō te nūna’a mā’ohi. Mai te rau’ere e tae atu i te mau a’a, E mau maita’i ana’e o tā mātou e fāna’o nei. Tumu ha’ari ē, ō o te aru. Tumu ha’ari ē, faufa’a mure ’ore. E poihere mātou ia ’oe, Inaha e ora tā ’oe e hōpoi mai nei. COCOTIER Devant ton élégance, Devant la majesté de ton tronc, Mon être est en admiration. Tu es une bénédiction pour le peuple mā’ohi. De tes feuilles jusqu’aux racines, Nous ne jouissons que de merveilles. Cocotier, don de la nature. Cocotier, patrimoine infini. Nous te chérirons, Car tu nous apportes la vie.

22 PĀUMA ITI Ē Pāuma iti ē, ’A rere ’oe, I roto i te ra’i nīnamu. ’Uo here ē, ’A ma’ue ’oe, I roto i te ra’i i-te-ata-rau ’Eiaha roa atu ’oe, E fa’aru’e iā’u. Pāuma iti ē, Ho’i mai i te fenua nei. PETIT CERF-VOLANT Petit cerf-volant, Vole, Dans le ciel bleu. Cerf-volant bien-aimé, Vole, Dans le ciel aux multiples nuages. Mais surtout, Ne m’abandonne pas, Petit cerf-volant, Reviens sur terre.

23 TĀ’U FARE HA’API’IRA’A Tā’u fare ha’api’ira’a, E mea nehenehe ’ōna. Tā’u fare ha’api’ira’a, E mea mā ’ōna ’Ua rau te mau ’ū. ’Ua rau te mau hōho’a. Tā’u fare ha’api’ira’a, ’O tō’u ïa ora, ’O tō’u ïa māfatu, Tā’u fare ha’api’ira’a, ’Ua here au iāna. MON ÉCOLE Mon école, Elle est resplendissante. Mon école, Elle est propre. Il y a plusieurs couleurs. Il y a plusieurs images. Mon école, C’est toute ma vie. C’est mon cœur. Mon école, Je l’aime.

24 TŌ’U NĀ MATA Maoti ’ōrua, I ’ite ai au i te mau maita’i o teie ao, Te nehenehe o te aru, Te raura’a o te mau ’ū, Te mata o te feia ato’a o tā’u e fārerei nei. Maoti ’ōrua i tūtonu ai au i mua, Māta’ita’i i te hitira’a e te topara’a mahana, Te fatira’a o te miti i ni’a i te a’au, Te ’ori o te mau tiare e te mau tumu rā’au. I te pō e te ao, Tē ha’amaita’i noa nei ā ’ōrua i tō’u orara’a. MES YEUX Grâce à vous, Je vois les bienfaits de ce monde. La beauté de la nature, La diversité des couleurs, Le regard de toutes les personnes que je rencontre. Grâce à vous, je regarde fixement devant, J’admire le lever et le coucher du soleil, La mer se briser sur le récif, La danse des fleurs et des arbres. La nuit comme le jour, Vous continuez à bénir ma vie.

25 NĀ MANIMANI RIMA Tē ’āpe’e nei rātou iā’u i te mau mahana ato’a. Teie ’o manimani rahi, Tē hōpoi nei ’oia i te ’oa’oa. Teie ’o manimani tohu, Tē fa’a’ite nei ’oia i te ’āvei’a e ti’a ’ia rave. Teie ’o manimani roa, Tē ha’apāpū nei ’oia i tōna ti’ara’a ra’atira. Teie ’o manimani tāpe’a, ’Oia te tāpa’o o te natira’a mutu ’ore. Teie ’o manimani iti. Nā na e poihere i nā manimani rima to’o pae. MES DOIGTS Ils m’accompagnent tous les jours. Voici le pouce, Il procure de la joie. Voici l’index, Il montre la direction à prendre. Voici le majeur, Il confirme son statut de chef. Voici l’annulaire, Il est le symbole du lien éternel. Voici l’auriculaire, Il chérit les cinq doigts.

26 ’Ua fānauhia vau i te 21 nō mē matahiti 1977 i Pape’ete - Tahiti. E ’orometua ha’api’i tō’u tōro’a i te fare ha’api’ira’a Teretia ’e Pauro peata i Pape’ete. Tē paraparau ’e te pāpa’i nei au nā roto i te reo tahiti ’e te reo farāni. E mea au roa nā’u i te ’ohipa hīmene : te mau hīmene fa’aro’o, te mau hīmene huru rau, ē tae noa atu i te mau hīmene tumu o te fenua nei, mai te tārava tahiti ’e te tārava raromata’i, te hīmene rū’au ’e te ’ūtē. Mai te matahiti 2017, ’ua arata’i mai au i tā’u pupu hīmene Natiara i te Heiva i Tahiti. Nā’u i pāpa’i te mau tumu parau ’e te tā’āto’ara’a o te mau hīmene. Teie te mau rē i haruhia mai e Natiara : Heiva i Tahiti 2018 • Rē mātāmua « Penina Itae-Tetaa » i roto i te tuha’a a te hīmene rū’au. • Rē nō te ra’atira maita’i roa a’e • Rē piti nō te ’ūtē paripari Heiva i Tahiti 2019 • Rē toru i roto i te tuha’a a te Tārava raromata’i. Benjamin Tefa’aora COLOMBANI

27 Tē hina’aro nei au e ha’amāuruuru maita’i ia Goënda REEA o tei tītau manihini iā’u ’ia ’āmui atu i roto i teie ’ōpuara’a faufa’a mau a te tā’atira’a Pāpa’i. Te reo Tahiti E reo ora ïa, E reo nati i te u’i rau, Puna nō te ora, Faufa’a nō te u’i hou. ’A parau ! ’A ha’api’i ! ’A ’ōpere ! ’A ora i tō tātou reo !

28 PĀPA’IRA’A TEXTE Benjamin Tefa’aora COLOMBANI ’OHIPA ’IHIHA’API’I CONCEPTION TA’ATIRA’A PĀPA’I Goenda TURIANO - REEA Benjamin Tefa’aora COLOMBANI TĀHŌHO’ARA’A ILLUSTRATIONS Poehei LEONE Anainoa LE CAILL FA’A’OHIPARA’A I TE RĀVE’A RORO UIRA INFOGRAPHIE Heinui Le Caill TE TI’A NŌ TE NENE’IRA’A RESPONSABLE DE PUBLICATION Mairenui Leontieff FA’ATERE NŌ TE NENE’IRA’A DIRECTEUR DE PUBLICATION Initié et réalisé sous Éric Tournier - Directeur général de la DGEE publié sous Rainui Hugon - Directeur général de la DGEE Réf. PI-24004 ISBN 978-2-37317-163-1 Dépôt légal : 2024 www.education.pf ’A pehepe mai na !

’A pehepe mai na ! Réf. PI-24004 ISBN 978-2-37317-163-1 Dépôt légal : 2024

RkJQdWJsaXNoZXIy NzgwOTcw