Annexes-LCP-Programmes-2016-Reo-rimatara

Annexes aux Programmes 2016 adaptés à la Polynésie française - Langues et culture polynésiennes Polynésie Française – 2016 Page 11 2. S’EXPRIMER ORALEMENT EN CONTINU (CYCLE 2) / PARLER EN CONTINU (CYCLE 3) A1 : L'élève est capable d'utiliser des expressions et des phrases simples pour parler de lui et de son environnement immédiat. A2 : L'élève est capable de produire en termes simples des énoncés sur les gens et les choses. Capacités Exemples de formulations Connaissances culturelle et lexicale Connaissances grammaticale et phonologique Décrire une personne: - un ami Tō 'oe hoa : E hoa 'o (i'oa) nō'u. E (nūmera) matahiti tōna. E mea 'āpī / pa'ari a'e 'ōna ia'u. E tamāhine tahiti nō (vāhi). E hoa pāpū 'ōna... Relations amicales : hoa tamāroa, hoa tamāhine, hoa vahine... - frère, soeur, famille, ancêtre Tō 'oe 'utuāhare / hēti'i / tūpuna : Teie tō'u tu'āne. 'Ōna te matahiapō. E pae mātou i roto i te 'utuāhare. Nō (motu) mai tō'u tupuna. E tū maita'i tō'u tuahine i tō'u pāpā. E mea tūea maita'i rāua... Liens familiaux : hēti'i, 'ōpū hēti'i, hēti'i piri / ātea, pāpā / māmā tupuna - invité, étranger Eie 'o (i'oa), nō (fenua) 'ōna. E parau (reo) noa 'ōna. E rātere / e ta'ata nō te henua 'ē'ē. Démonstratifs : eie, erā - artiste, chanteur, peintre... E ta'ata ('ohipa) tuiro'o 'o (i'oa). Tāna tauto'ora'a 'oia te (tumu parau). Portrait des artistes. - héros, guerrier, chef, hautes personnalités 'O (i'oa) te tahi 'aito nō (henua) . E mea (huru). E (moiha'a tama'i) tāna. Nāna i (ha'a). Nō reira ('ohipa i matara mai). E atua 'o (i'oa) nō te... 'Ua riro mai 'o (i'oa) 'ei ari'i nō (vāhi) i te (tau) ... Divinités et héros légendaires : atua, toa, 'aito (Tapua’inu’u, Hiro i te pū māhu, ari'i : Tamaeva, Tamatoa... Formation des noms propres Décrire un animal E ('ānimara) teie. E ora 'ōna i (vāhi). E 'amu 'ōna i te ... E (huru hanora'a) 'ōna. E 'ha’atō 'ōna i te huero / e hānau 'ōna. E (ta'i) 'ōna. Cris des animaux familiers : niao, 'aoa, 'a'aoa, 'ui'ui, 'ūmehe, 'ūmō... Décrire une plante / un arbre/ un fruit E (tiare/ tumu rā'au) teie. E tupu 'ōna i (vāhi).E ha'a'ohipahia nō te (ha'a). E (tiare/ tumu rā'au) tumu/ nō rapae mai. Flore Médecine traditionnelle Conjonction de subordination (cause) : nō te... Décrire un objet familier E (tao'a) hāmanihia i te (māteria tumu) nō te (ha'a). E mea (huru) ... Objets : tao'a, tauiha'a, pere'o'o ta'ata'ahi, 'upa'upa ha'aro'o pēpe hūrio ... 'oe'oe, toiaha, roa ... Suffixe : hia Décrire un lieu, une maison E hare nī'au / rauoro / tīmā ... Teie te tahi hare tahua, e pae piha tōna. E taupe'e tōna, e tāhare punu. Conception traditionnelle de l’habitat.

RkJQdWJsaXNoZXIy NzgwOTcw