Annexes-LCP-Programmes-2016-Reo-rimatara

Annexes aux Programmes 2016 adaptés à la Polynésie française - Langues et culture polynésiennes Polynésie Française – 2016 Page 21 3. PRENDRE PART A UNE CONVERSATION (CYCLE 2) / REAGIR ET DIALOGUER (CYCLE3) A1 : L'élève est capable de communiquer, de façon simple, à condition que l'interlocuteur soit disposé à répéter ou à reformuler ses phrases plus lentement et à l'aider à formuler ce qu'il essaie de dire. A2 : L'élève est capable d'interagir de façon simple et de reformuler son propos pour s'adapter à l'interlocuteur. Capacités Exemples de formulations Connaissances culturelle et lexicale Connaissances grammaticale et phonologique hare iti, hare tāmā'ara'a, 'āha’u, vaira'a 'āha’u, moera’a, parahira'a, tūru'a, ‘aha’u moe, tāpo'i ro'i, purūmu … - dans la rue : Tei / Tō hea te ...? - Tei 'ō a'e mai - Tei te pae tai / uta. - Tō te pae 'atau. Institutions : aora'i o te peretiteni, 'āpo'ora'a rahi, hare rau maire. Services administratifs : hare turuta'a, te hare rata... Magasins : hare toa, hare ho'ora'a 'āha’u, hare ho'ora'a rā'au... Lieux de loisirs : teata, ha'utira'a teata ta'ata ora, hare tāmā'ara'a... Nāhea 'ia haere i te ...? -'A haere 'āharo noa, 'a tipu'u i te pae ... e tae atu i te aroā ... . Tei mua noa ia 'oe. E 'ore i te mea ātea. Tē ta'a ra ia 'oe terā (vāhi) ? Tei muri noa mai ! Nāhea tō 'oe hanora'a mai? Nā raro noa ! Nā ni'a i te (haura'o)... Moyens de transports : pere'o'o, pere'o'o ta'atahi, pere'o'o mata'eina'a, va'a, poti marara, poti 'auhopu pahi utara'a rātere, pahi utara'a pere'o'o, manureva... Zone portuaire : uāhu, tāpaera'a pere'o'o / pahī / poti, pa'era'a va'a / poti... Interrogatif de moyen : nāhea Tei hea te tāpe'ara'a pere'o'o mata'eina'a nō ('oire/ mata'eina'a)? Tei ’ō nei ! 'A tīa'i ri'i ma'a taime iti. - dans les transports - Te hea te pahī e reva i Tuamotu? - Terā pahī 'ute'ute i 'ō mai i te uāhu. Interrogatif : te hea Ahea te pahi (i'oa) e reva / tāpae ai? Hora aha? (Mahana), i te hora (nūmera). Repères temporels : hora, minuti, mahana. Interrogatif de temps : ahea - besoins immédiats - 'Aore 'oe e po'ia ra? - 'Oia ia, hano ana'e e tāmā'a. - 'Aore, 'ua pa'ia vau. Phrase interronégative Affirmation : 'oia - E aha tā 'oe e hina'aro ra? - 'Aore tā'u e (moiha'a) - E aha terā? -'Aore tā 'oe e/Te vai ra tā ‘oe e.... (moiha'a)? - Tē hina'aro nei au e (ha'a). Négation (absence, inexistence) : 'aita ... e

RkJQdWJsaXNoZXIy NzgwOTcw