Annexes-LCP-Programmes-2016-Reo-rimatara

Annexes aux Programmes 2016 adaptés à la Polynésie française - Langues et culture polynésiennes Polynésie Française – 2016 Page 5 1. COMPRENDRE L’ORAL (CYCLE 2) / ÉCOUTER ET COMPRENDRE (CYCLE 3) A1 : L’élève est capable de comprendre des mots familiers et des expressions très courantes au sujet de soi, de sa famille et de l'environnement concret et immédiat, si les gens parlent lentement et distinctement. A2 : L'élève est capable de comprendre une intervention brève si elle est claire et simple. Capacités Exemples de formulations Connaissances culturelle et lexicale Connaissances grammaticale et phonologique Comprendre des consignes de classe : - vie de classe 'A ha'a'āfaro mai ! 'A ha'aro'o ! 'A ha'atē i tō 'oe putaihu! E ta'i te tamari'i i te rima i ni'a ! E ha'atura te tahi i te tahi. 'Aua’a e māniania! Activités liées à la classe māmū, hōroi i te rima, pārahi, tā’i/tu’u i te rima i ni'a, tāpiri i te 'ōpani, ha'anaho i tā 'outou tīpera... Matériel de classe Injonction : 'a, e Négation : 'āua’a - mise en activité 'A tai'o ! 'A pāpa'i ! 'A tāmau 'ā'au ! E tārēni mai 'outou i te mau ta'o ha'a. E hia ta'i / vae / ta'o / 'īrava. 'A patu i te hō'ē 'īrava. 'A rave i tā 'outou tuira 'e 'a pāpa'i. E aha te hāunara'a ? Ha'aro'o, hi'o, tāmata, tāpiti Verbes d’action : tūmā, parau, ha'a'ohu, hono, tāpū, tāpiri, 'ōpe'a, ha'atītī'aifaro, ha'apō'ā. Interrogatif de quantité : hia Comprendre des mots familiers et des expressions très courantes concernant : - l’élève et la classe E aha 'oe ? E pīahi au nō te piha va’u (CM1) nō te hare ha'api'ira'a Tama Nui. E pīahi māramarama / ‘aravihi E mea maita'i tā 'oe 'ohipa. Tāmau ā i te nā reira. 'Ua hora nō te ha'api'ira'a nūmera. Enfant, élève : tama, pīahi Ecole : hare ha'api'ira'a, tamahou, tuatahi, piha ha'api'ira'a… E mea + qualifiant - son environnement concret et immédiat E aha te huru o te reva? E mea maita'i te mahana. Mea mata'are te miti, mara'amu te mata'i, mea ‘arava, tai mate Tē tapa nei te ua. E'ore te mata'i i te mea pūai. Météo: ua, mahana, mata'i, rumaruma te ra’i, te ata, tōrīrī te ua,tāpo'ipo'i te ra'i,tai mate, ‘āravarava, pūai te mata'i … anuvera, 'ōpape, ra'i, tai, ‘arava, vero, mata'i roroha'i, miti fa'a'ī… Vents dominants : māo'ae, mara'amu, ‘apo’o mata’i, to'erau … Saisons : matari'i i ni'a, matari'i i raro, parara'a matahiti. Points cardinaux : 'apato'a, 'apato'erau, tūra’a o te ahi mārama, tapara’a o te ahi mārama. Négation : E'ore … i te mea ….

RkJQdWJsaXNoZXIy NzgwOTcw