Manuel REO TAHITI 6e

TE PARIPARI FENUA PÄPA’IRA’A ’A fa’aro’o mai Te paripari fenua o Taharu’u E moti i Vai-niania e tae atu i Te-avaro ’o te mata’eina’a ra ï a ’o Papara : Rua-roa i tahito ra. I te pae hiti’a o te rä, tïraha noa mai ’o Taharu’u, parauhia i tahito ra ’o ’Oropa’a. Teie töna paripari : E mou’a teitei ’o Mou’a-tamaiti. E tahua tö raro ’o Pöreho. Nä ’öutu tö tai ’o Maha’i-ätea ’e ’o Manomano. Ti’a noa mai te marae ’o Maha’i-ätea. Vai tahe noa ’o Vai-poea ’e ’o Fari’i-’ore. Ra’ara’a te fare ’arioi ’o Titi-puta-roa. Tïraha te ava ’o Fa’are’are’a. ’O Teri’i-rere, tei parau-ato’a-hia ’o Aro-mai-te-ra’i, te toa nui. Tauturuhia ’öna e nä toa ra ’o Tati ’e ’o Ari’i-fatai’o. Tei Papara nui te tupura’a o te toa. Irène a Atu ’A pähono mai 1. ’A päpa’i fa’ahou i teie täpura. 2. ’A höro’a mai i te mau i’oa o te mau vähi e fa’ahitihia ra i roto i te paripari fenua. 3. ’A päpa’i mai i te paripari fenua o tö ’oe vähi nohora’a. Te mau vähi Te mau i’oa Te mou’a Te tahua Te mau ’öutu Te marae Te mau vai Te fare ’arioi Te ava Te toa nui ’e te mau toa HEURA’A TA’O 30 toru ’ahuru Te paripari fenua : Le discours parfois chanté qui célèbre un lieu Te tahua : Le terrain de réunion Te ’öutu : La pointe Te ava : La passe Te ’arioi : La confrérie de baladins (danseurs et amuseurs ambulants) Te toa : Le guerrier Moti : Débuter, commencer Tïraha : S’étendre Ra’ara’a : Sacré (comme la résidence des dieux)

RkJQdWJsaXNoZXIy NzgwOTcw