Manuel REO TAHITI 6e

MÄRAMARAMARA’A I TE PÄPA’IRA’A 41 maha ’ahuru ma hö’ë ’A tai’o i teie mau ture nö te pü o te rava’ai TE RÄHUI ’E TE TAPU I. Te fa’aturera’a Të vai nei te mau hotu ora i roto i te moana o tei riro ’ei faufa’a nö te ta’ata. E mea nounou-roa-hia e te ta’ata i teie mau hotu ora e vai ra i roto i te moana. Nö reira, ’ua ha’amauhia te fa’aturera’a nö te päruru vetahi huru hotu ’ia ’ore ’ia mou. E ’ere teie fa’aturera’a i te mea ’ino, e mea faufa’a rä nö te fa’afäna’o i tä tätou mau tamari’i ’e te mau u’i nö ’a muri a’e. II. Te fäito o te mau hotu ora Nö te ora, e tïtauhia te fänaura’a, te tupura’a, te ’äerera’a ’e te pohera’a. Teie te huru o te tere o te ora.Nä mua a’e e ’äere ai, e ti’a ’ia rae’ahia te hotu ora i te hö’ë fäito matahiti ’e te tupura’a maita’i. Mai te peu e ’ohi noa te ta’ata i te mau hotu ora i raro a’e i te fäito pa’ari, e mou roa terä mau hotu ora. III. Te ’öpanira’a i te ’ohi i te mau ’ïna’i pa’a i huerohia E ’ite-’oi’oi-hia te mau ’ïna’i pa’a i huerohia, nö te mea e ’itehia te mau huero i raro a’e i töna ’öpü. E nehenehe terä mau huero e pata, mai te peu e vai-iho-noa-hia teie mau ’ïna’i pa’a ’övähine ’ia huerohia. IV. Te tapu I te tau tapu, e ’öpani-’eta’eta-roa-hia ’ia tautai, ’ia fa’auta, ’ia täpe’a, ’ia ho’o ’e ’ia ’amu. V. Te Rähui I te tau Rähui, e fa’ati’ahia te fa’a’ohipara’a, ’ia fa’aturahia rä te fäito ’e te huerora’a. VI. Te mau fäito na’ina’i e fa’ati’ahia 1. Nö te aha i ha’amauhia hö’ë fa’aturera’a ? ’Ua ha’amauhia hö’ë fa’aturera’a nö te … 2. E aha te fäito e tano ’ia rae’ahia nö te fa’ahotu fa’ahou i te mau hotu ora ? E ti’a ’ia rae’ahia … 3. Näfea e ’itehia ’ia huerohia hö’ë ’ïna’i pa’a ’övähine ? E ’itehia te … 4. E aha te tapu ? E ’öpani … 5. E aha te rähui ? E fa’ati’ahia … Te pähua 12 tenetimëtera 18 tenetimëtera 14 tenetimëtera 18 tenetimëtera 12 tenetimëtera Te ’öura miti Te ti’ane’e Te varo Te pa’apa’a ’A pähono mai HEURA’A TA’O Te fa’aturera’a : La règlementation, les statuts Fa’afäna’o : Faire bénéficier, avoir de la chance Te ’ïna’i pa’a, te i’a pa’a : Le crustacé, les crustacés Te fäito : La taille Tïtau : Demander, inviter ’Äere : Multiplier, proliférer Te ’öpanira’a : La fermeture Mou : Exterminé, anéanti, disparu, être éteint

RkJQdWJsaXNoZXIy NzgwOTcw