aue-te-ieie-e-rurutu

Auē te i'ei'e ē ! RURUTU

Te poro'i a te 'A'atere Nui o te 'A'api'ira'a Tuata'i 'Ia riro te reo, te mau 'uru reo ato'a, 'ei papa nō te 'a'afaufa'ara'a 'e te patura’a i tō terā 'e terā i'o tumu, te fā ia e tītau'ia nei i roto i teie mau moi'a'a ’a'api'ira'a. Tēmau nei 'o Pōrīnetia farāni i ti ta'i faufa’a rau i te pae o te reo 'e te 'īro'a tumu, 'ia pāra'ara'a 'e 'ia parare tō rātou tū'ite, e ti'a ai. 'Āre'a nō te tama ra, nā roto i te 'itera'a i te raura'a o te mau reo e tupu ato'amai ai te 'a'atura i ti ta'i 'e i tōna (mau) reo tae noa atu i tōna (mau) 'īro’a tumu. 'Ua patu ato’a mai te mau 'orometua 'a'api'i i ro'i nō teie puta i ti ta'i faufa'a tu'utu'u nō te u'i nō anana'i. ’O tā'u ia e 'ina’aro nei e 'a'amāuruuru maita'i tae noa atu i te mau ti'a nō te Pū e 'a’afaufa'a nei i te 'a'api'ira'a o te mau reo 'e te 'īro'a tumu mā'o'i i te tuata'i. Christian MORHAIN Mot du Directeur de l’Enseignement primaire Ces outils répondent à un souci de faire de la langue, quelle qu’elle soit, un facteur de développement et de construction d’identité. La Polynésie française est caractérisée par la diversité de son patrimoine linguistique et culturel qui gagne à être promue pour son extrême richesse. La connaissance de cette diversité permet aux élèves de construire les valeurs essentielles que sont l’ouverture aux autres et le respect de leur(s) langue(s) et de leur(s) culture(s). Les acteurs de cet ouvrage ont ainsi apporté leur pierre à l’édifice pour la valorisation et la transmission du patrimoine polynésien. Je tiens à les remercier tout particulièrement ainsi que les formateurs de la cellule LCP. Christian MORHAIN

1 Tē 'ātata mai ra te 'ōro'a o Māmā. 'Ua 'epo'epo roa 'o Kahaia nō te mea 'aore tāna e ō.

2

3 'Ōpi'i a'era 'ona i tāna pō'ini 'e 'ano atura i tāta'i e 'o'i i te pūpū.

4

5 'Ite i'ora 'ona i ti ta'i 'ahi 'api 'ura'ura tore re'avē'ī. - 'Auē te i'ei'e ē.

6

7 'Ano atura ē... - 'Ā, e orotava teie, e mea pū'iri. 'Auē te i'ei'e ē.

8

9 'Ano atura ē... - 'Ā, e pū tara teie, e mea tārona. 'Auē te i'ei'e ē.

10

11 'Ano atura ē... - 'Ā, e pī'u'u teie, e mea teatea. 'Auē te i'ei'e ē.

12

13 'Ano atura ē... - 'Ā, e pārau teie, e mea re'u. 'Auē te i'ei'e ē.

14

15 'O'i atura i te 'are 'e... 'āpapa a'era i tāna mau pūpū, 'ou 'a tāpiri ai.

16

17 'Ua 'oa'oa roa 'o Kahaia nō te mea 'o'i ē, 'ua ineine tāna ō. - 'Auē te i'ei'e ē.

18

19 La fête de Maman approche. Kahaia est très préoccupée car elle n’a rien à lui offrir. Alors, elle prend son panier nī’au et s’en va chercher des coquillages. Elle aperçoit un peigne à manteau royal de couleur rouge avec des bandes oranges. Qu’il est beau ! Elle continue son chemin... - Oh ! Un coquillage alphabet de couleur marron. Qu’il est beau ! Elle continue son chemin... - Oh ! Un sept-doigts de couleur rose. Qu’il est beau ! Elle continue son chemin... - Oh ! Des coques de couleur blanche. Qu’elles sont belles ! Elle continue son chemin... - Oh ! Une nacre de couleur grise. Qu’elle est belle ! De retour à la maison... elle se met à placer ses coquillages avant de les fixer sur une planche. Kahaia est pleine de joie, son cadeau est enfin prêt. Qu’il est magnifique ! Qu’il est magnifique !

20 'A'AINEINERA'A / PATURA’A Agnès a CARLSON, 'orometua 'a'api'i reo magareva Christine a ARAKINO, 'orometua 'a'o 'i'i 'a'api'i reo pa'umotu Elisabeth a MAIFANO, 'orometua 'a'api'i reo pa'umotu Fabienne a MANOI, 'orometua 'a'o 'i'i 'a'api'i reo tahiti Isabelle a HAITI, 'orometua 'a'api'i èo ènana Poema a ROCHETTE, 'orometua 'a'api'i reo tahiti Goenda a REEA, 'orometua tuarua 'a'api'i reo mā'o'i Ritia a TEREOPA, 'orometua 'a'o 'i'i 'a'api'i reo tahiti Vaitumaire a MAUI, 'orometua 'a'api'i reo rurutu Xavier a HEITAA, 'orometua 'a'api'i èo ènata 'A'APA'ORA'A O TE 'ŌPUARA'A Pū 'a'afaufa'a i te 'a'api'ira'a o te mau reo 'e te ta'ere mā'o'i TĀ'Ō'O'A'IA E Vaitumaire a MAUI 'A'ATERE O TE MAU 'ŌPUARA'A Ernest a MARCHAL, Mata 'i'opo'a 'e 'a'apa'o nei i te 'a'api'ira'a i te mau reo 'e te ta'ere mā'o'i 'A'APA'ORA'A I TE 'A'ARA'A MOI'A'A Mirose a PAIA, 'orometua 'a'api'i i te tuatoru tono'ia i te DEP 'A'ATERE O TE 'A'ARA'A MOI'A'A Christian a MORHAIN, 'a'atere nui nō te 'a'api'ira'a tuata'i 'A'ANA'ORA'A 'API PARAU OBA COM NENE'I'IA E POLYPRESS - SERIPOL 'A'api'ira'a Tuata'i - Pū 'a'afaufa'a i te 'a'api'ira'a o te mau reo 'e te ta'ere mā'o'i ©DEP- Cellule LCP Dépôt légal : janvier 2013 'A'aterera'a 'au nō te 'a'api'ira'a

Tē 'epo'epo nei te ta'i tamā'ine iti, 'o Kahaia te i’oa. Tē 'ātata mai ra te 'ōro'a o Māmā 'e 'aore tāna e ō nāna. 'Ano atura i tāta'i e 'o'i i te pūpū...

RkJQdWJsaXNoZXIy NzgwOTcw