KEMANUOKEHINI

51 I te tahi mahana, i mua noa räua ia Muake, nä’öra’a ïa ’o Matuhonu : «E Kemanuokehini ë ! E reo teie të pi’i mai nei iä’u. E reo teie të ani mai nei iä’u. Të nä’ö nei teie reo iti ë : “’A rere mai ! ’A hopu mai ! E reo teie e arata’i iä’u i tö’u haere’a. ’Aita vau i ’ite nö hea roa mai teie reo. ’Atirä ra, të hina’aro nei au e fa’aro’o i teie reo. E pe’e au nä muri i teie reo. E vaiiho mai au ia ’oe. E haere au… i te vähi teitei roa, i te vähi höhonu roa, i te vähi i reira vau e tau atu ai… Pärahi, të haere nei au…» ’Ua rere ’o Matuhonu i töna rerera’a ë… mo’e atu ra… ’Ua mäuiui roa te ’ä’au ’o Kemanuokehini i töna fa’aro’ora’a i teie mau parau. ’Ua tupu te ’oto i te mo’era’a ’o Meheani. Teie te pitira’a o te manu tei fa’aru’e iäna. «Të haere nei ’oe i hea ?», të ’oto nei töna ’ä’au. Të ta’i nei ’oia i te ’itera’a atu ia Matuhonu i te rerera’a. Të hi’o noa ra ’o Kemanuokehini ia Matuhonu i te rere-noa-ra’a, tae roa i te taime i hopu ai ’oia i roto i te moana i tua i Hakaui. ’Ore roa ’öna i puhä mai. ’Ua rere ’o Kemanuokehini nä tai noa mai i Hakaui ë hopu iho ra. E tahi hopura’a, e piti hopura’a, e toru hopura’a… ’ua mo’e roa ’o Matuhonu. Rere atu ra ’oia i te ’öutu i tahatai, ’ua tapineva… Të ta’i nei ’oia. ï

RkJQdWJsaXNoZXIy NzgwOTcw