Annexes-LCP-Programmes-2016-Reo-rimatara

Annexes aux Programmes 2016 adaptés à la Polynésie française - Langues et culture polynésiennes Polynésie Française – 2016 Page 8 1. COMPRENDRE L’ORAL (CYCLE 2) / ÉCOUTER ET COMPRENDRE (CYCLE 3) A1 : L’élève est capable de comprendre des mots familiers et des expressions très courantes au sujet de soi, de sa famille et de l'environnement concret et immédiat, si les gens parlent lentement et distinctement. A2 : L'élève est capable de comprendre une intervention brève si elle est claire et simple. Capacités Exemples de formulations Connaissances culturelle et lexicale Connaissances grammaticale et phonologique Education physique et sportive E horo, e haere, e ne'e, e 'ōu'a, e tāora, e ha'atere, e 'ōtohe, e ha'ahoro, e 'ape , e 'apo, e ha'a'ohu, e ha'a'ati, e haru, e hōro'a, e 'au, e tītīaho, e 'āuri… Matériel : pōpō, ‘ave... Activités sportives: ha'ahororaa pōpō, pā'ira'a pōpō, tu'era'a pōpō, tā'irira'a pōpō… Danses traditionnelles : varu, tāmau, hivināu, pā'ō'ā, 'aparima, 'ōte'a… Sports traditionnels : ha'atītīāhemora'a timau rā'au/ va'a, pātia fā, rore, rērē… Préfixes : fa'a, ha'a Formation des mots composés : tu'era'a pōpō … Sciences de la vie et de la terre 'A ha'ata'a mai i te i'oa o teie i'a. Tei hea tōna nohora'a ? E aha tōna huru hano? E mea nāhea 'ōna 'ia 'aere? 'A ha'ata'a mai i te mau i'a nō tai 'e nō tua ? 'A unahi, 'a 'ātore, 'a haru mai … Lieux : a'au, to'a, tua, roto, tai… Corps humain : tino, pao, pahū’i, ‘opu, tau tua, turi,'āvae, rima, rimarima, mani’ao, poro ‘avae, manimani ‘avae… Animaux : i'a, i'a pa'a, i'a 'apu, i'a 'apu rua, remu, tohorā, maito, vana, rori, pūpū, maneao, veri, manu pātia, namū, 'ītāta'e, 'ōio, moa, 'ū'upa, vini’ura, ‘a’āia... Physiologie animale: tino, hu’u, huruhuru, pererau, 'utu, ivi, poa, tara ni'a, 'ītere, pao, ivi i'a, poraho, nā’au... Reproduction : oni, maia'a, hānau, 'ōha'a, pata, huero, 'ōtāne - 'ōvahine, pa’e, rata, taetaevao E tiare teie. E ma'a hotu / tupu teie. 'A nana 'e 'a tātara mai i te huru o teie tiare. E aha te mau tuha'a o te tumu rā'au / tiare / mā'a / rā'au ? E tupu te tumu rā'au / tiare / mā'a / rā'au i hea ? Plantes : rā'au, rautī, re'a, ‘oro’oro (ti’ati’a mou’a), haeha'a,mo’omo’o (metua pua’a)... Fleurs : tiare tahiti, 'ōpuhi, mōto'i, tīpaniē, pītate... Arbres : tumu rā'au, pūrau, tou, fara, 'ati, miro... Fruits : mā'a hotu, vī, 'ī'ītā, mei'a, fe'ī, 'āpara... Légumes : mā'a tupu, taro, māniota, tōtoma ... Suffixe: ra'a Technologie 'A tarai i te rei mua. 'A rara’a mai 'ia au i te Jeux traditionnels : pere'o'o miro, perē 'ohu, tītīraina,

RkJQdWJsaXNoZXIy NzgwOTcw