Annexes-LCP-Programmes-2016-Reo-rimatara

Annexes aux Programmes 2016 adaptés à la Polynésie française - Langues et culture polynésiennes Polynésie Française – 2016 Page 13 2. S’EXPRIMER ORALEMENT EN CONTINU (CYCLE 2) / PARLER EN CONTINU (CYCLE 3) A1 : L'élève est capable d'utiliser des expressions et des phrases simples pour parler de lui et de son environnement immédiat. A2 : L'élève est capable de produire en termes simples des énoncés sur les gens et les choses. Capacités Exemples de formulations Connaissances culturelle et lexicale Connaissances grammaticale et phonologique - dire ce que l’on aime, ce que l’on n’aime pas Ma’a aura’a te mā'a. E mea au roa nā'u te firifiri / te 'ohipa ha'ahe'e / ta’iparau ... Mea au nā’u i te miti hue ... 'Aore aura'a nā! 'Aua’a tenā ! Aura'a ore te ('ohipa, mā'a, huru ...) E'ore au e au i te ('ohipa, mā'a, huru ...) Saveurs : taitai, monamona, ‘ava’ava, tehutehu, tuhituhi ... Odeurs : hau'a, no'ano'a, to'ato'a, pīpīro, ne’one’o ... Négation : 'aua’a Métaphores - dire ce que l’on préfère E mea au a'e nā'u te mā'a tinitō / teie 'aha’u / te 'ohipa tāi'a. E mea au a'e nā'u te fāfaru i te i'a ota… Mea au ‘ore roa nā’u (tāno mau parau) Habitudes culinaires Comparaison : a'e - parler de ses besoins, souhaits, désirs, vœux Tē hina'aro nei au e hano i (vāhi) / e parau i tō'u mana'o … 'Ua po'ia / po'ihā vau… ‚Ono’ono maira te mimi / tīti'o. Hano te moe. 'Ahani tō'u e pere'o'o ta'ata'ahi, e hano vau e orihaere … 'Ia manuia ihoā vau i tā'u hi'opo'ara'a! Locutions : 'ahani, 'ahiri - dire ce que l’on fait Tē (ha'a) nei / ra (mono i'oa). 'Aore au e mata'ita'i nei / ra i te 'āhata teata. Actions courantes Aspect progressif : tē... nei / ra Négation : 'aore ... e ... nei / ra - dire ce que l’on veut faire (intentions, projets…) E ha'aoti au i terā 'ohipa ... Tē tītau nei au i te tōro'a (i'oa). Mai te peu e manuia vau i teie ha'api'ira'a, e tūtava vau i te tahi atu parau tū'ite. Tē 'ōpua nei au e mono i tō'u pāpā i roto i te 'ohipa ha'a'apu pārau nō te mea e mea au nā'u terā 'ohipa. Métiers Connecteurs logiques: mai te peu (ē), nō te mea (ē)... - dire ce que l’on a fait Inanahi, 'ua ti'i au i tō'u hoa i te taura'a manureva, i muri iho, 'ua tere māua i te 'oire pū 'e 'ua ori haere... - dire que l’on possède, que l’on ne possède pas, E (mea) tō'u / tā'u. Tē vai ra tā'u / tō'u (mea). 'Aore tā'u / tō'u e (mea). 'Aore ā tā'u / tō'u e (mea). 'Aore ha'ahou tā'u / tō'u e (mea). Négation: 'aore, 'aore ā, 'aore e …ha'ahou - dire que l’on sait, que l’on ne sait pas 'Ua ta’a ia’u … / 'Ua ta’a ihoā vau… Notions : māramarama, ta'a … Particules modales : paha, pa'i, ho'i, ānei,

RkJQdWJsaXNoZXIy NzgwOTcw