Annexes-LCP-Programmes-2016-Reo-tahiti

Annexes aux Programmes 2016 adaptés à la Polynésie française - Langues et culture polynésiennes Polynésie Française – 2016 Page 25 4. LIRE ET COMPRENDRE (CYCLES 2 ET 3) A1 : L'élève est capable de comprendre des mots familiers et des phrases très simples. A2 : L'élève est capable de comprendre des textes courts et simples. Capacités Exemples de formulations Connaissances culturelle et lexicale Connaissances grammaticale et phonologique Correspondance : Comprendre un message écrit simple et bref sur un sujet familier (lettre, carte postale, message électronique, SMS …) Rata : E te mau tamari'i nō te fare ha'api'ira'a Tāmahana ē, E tae atu mātou i reira, monirē 10 nō Tiunu, i te hora 12 … Te aroha 'ia rahi. Pāpa'ihia : te mau tamari'i nō Afareaitu. Rata uira : Mai paa@hotu.pf Ia honi@hotu.pf Nā Honi, 'Ua hāpono atu vau i te 'āfata vī nā ni'a i te pahī, Tāporo V, 'a niuniu mai 'ia tae atu. Pāpa'ihia : Pa'a. SMS : Ananahi tautai hora 7 Honi Formules de civilité Courrier : pāpa'i, pāpa'ihia, tu'urima, tārima, rata, 'āfata, tītiro, hāpono, hāpono rū, ferēti, na'ina'i, teiaha, tae 'oi'oi ... Anaphorique : reira Particule d’attribution : nā Aspectuel : 'ia Textes informatifs Repérer et prélever des informations dans un texte écrit simple : - prospectus, E 7 fa'anahora'a nō te tārani i te pape i roto i te 'āua. 'A pīpī i te mau rā'au tanu i te pō 'ia 'ore te pape 'ia marō 'oi'oi… Utilisation d’écrits quotidiens : parau fa'atīaniani / fa'aara / ha'amāramarama, ve'a, puta nūmera niuniu, parau pia … - courts articles de journaux 'Ati porōmu i Papeno'o. Hō'ē pere'o'o huira tei ū atu i ni'a i te 'e'a turu, hō'ē ta'ata tei pēpē roa, tā te mūto'i i fa'aara mai … Actualités, faits divers : Parau 'āpī / pe'ape'a, pāpa'i ve'a / parau, fa'ahiti… Négation : 'ore - publicités 'A 'amu i te mā'a nō te fenua … Signalétique : 'avei'a, arata'ira'a, tāpa'o, mōrī … Relatives : Tē, tē ... nei / ra, tei, tā, e, i, e... nei /ra Textes de fiction : Comprendre le schéma narratif d’un texte court (extraits de la littérature enfantine polynésienne). Lire, en les comprenant, - un texte simple 'Ua ineine roa nā huero a 'Ītāta'e tāne 'e 'Ītāta'e vahine i te pata…ē… Pata iho nei te huero mātāmua! « -'Auē! 'Ua nehenehe tā tāua tamāhine! » Pata ato'a mai nei te piti o te huero!... Restitution de l’essentiel d’une histoire lue ou entendue. Déictiques : nei, na, ra

RkJQdWJsaXNoZXIy NzgwOTcw