Dossier-Pedagogique-ORERO

Direction de l’Enseignement Primaire –Cellule LCP- Enseignants ‘Orero : Rufina Tetumu et Abel Teahua - 55 - Fa’ateni nō Teta Ha’apaiano’o te piha ia Teta Te fenua o Va’aitimateto’i Te piha ia Teta E taura’a maita’i ’o Ha’apaiano’o ’O Ha’apaiano’o te fa’a e nui E piha tenā nō Tahiti E haere ’o Tahiti i reira i te ’ati ’Ia Teta ari’i Ora atura i te ’imi roa Ora atura i te tama’i Tei Ha’apaiano’o ia Te ’uru mā’a ’iore Fa’ateni de Teta Ha’apaiano’o est la chambre ( le refuge ) avec Teta La terre de Va’aitimateto’i Le refuge avec Teta Un lieu de séjour pour les vents ( querelles ) est Ha’apaiano’o Ha’apaiano’o est la plus grande vallée Une chambre pour Tahiti Tahiti s’y rend à cause de ses ennuis Auprès du chef Teta Et échappe à ceux qui le recherchent Et échappe à la bataille À Ha’apaiano’o Il y a des fruits de l’arbre à pain pour les rats ( en si grande abondance ) PARIPARI NŌ TEAHUPO’O E muti i Tai’ari’ari Haere roa i Rapae i Fara-atara ’O Teahupo’o ia Matahihae ’Oia ato’a o Hui e ’o Tai’arapu I tahito rā Mou’a tō ni’a ’o Ateahunui e ’o Ofiteitei Tahua tō raro ’o Uru-maru e ’o Ti’ara’a’opere Marae tei uta ’o Paepae-Tamari’i e ’o ’Afatauri E fa’a tōna ’o ’Aiavaro e ’o Ti’irahi Te ava ’o Ohava’e-i-te-rima-rarirari E ’ōutu tei tai o Fare-nui-atea ’oia ho’i ’o Fare-mahora E vāhi rautīra’a nā te ari’i Vehiatua-i-te-mata’i Te tahora pape ’o Fau’oro E vāhi nāuera’a nā te mau ’itere Nā tu’utu’uve’a ’o Tavi e o Tira-hate Te fare ’arioi ’o Tahu-na-ahuru-Te-pu’u-maru Te ra’atira arearea ’o Te-ra’a-roa TEAHUPO’O = mur de têtes Tahiti aux temps anciens T.H / ahu = Tai’ari’ari = mer en vagues Rapa’e = soleil disparaissant Matahihae = oeil / yeux – hi = sortir ? – hae = en colère Hui = 1)groupe de personnes ; 2) frapper un coup vif et rapide ; 3 )faire tourner une corde à sauter ; 4) manger en cachette. Dictionnaire Académie Tahitienne Tai’arapu = cf Patrick Rochette ( Teahupo’o ) / cf Daniel Pifao ( Tautira ) Te-ahu-nui = le grand mur / autel – plate-forme de marae Uru-maru = bois ombreux Fare-nui-atea = grande maison qui s’étend / lointaine Fare mahora = maison pelouse Hava’e = œuf de mer / variété d’oursin à piquants courts Vai’au = eau qui nage Fau’oro = Ti’i rahi = grande statue Vehiatua-i-te-mata’i Te-ari’i-na-vaho-roa = Vehi-atua-i-one = Tavi = bruissement Tira hate = arrêté par invocation Tahu-na-ahuru = attiser les dix Te-pu’u-maru = le pic ombreux Te-ra’a-roa = le grand sacré PARIPARI FENUA NŌ HA’APAIANO’O E moti i Vai’ōnane i ’Arahōhō E horo roa i Vaipi’ihoro i Tapahi PARIPARI FENUA DE HA’APAIANO’O De Vai’ōnane à ’Arahōhō Jusqu’à Vaipi’ihoro à Tapahi

RkJQdWJsaXNoZXIy NzgwOTcw