Fa’aterera’a hau nō te ha’api’ira’a Fa’aterera’a nō te ha’api’ira’a Pōrīnetia farāni © DGEE-MEE 2015 www.education.pf
'A fano ana'e ra Naviguons Te rahura'a o te ao (Rūau) La création du monde 'Āpe'e mai iā'u Suis-moi Matari'i i raro Matari'i i raro 'A tarai i tō 'ē'a (Rū'au) Trace ton chemin Tamari'i o te pō Enfant de la nuit Tūpaia tāne (Tārava) Tūpaia Tavaru : Fa'afaite i te ao mā'ohi (Tārava) Tavaru : Fa'afaite i te ao mā'ohi Te tai L'océan Te Ara i Tahiti La Voie vers Tahiti Te unu Le unu Puna Haururu Puna Haururu Fa'afaite te va'a tau'ati Fa'afaite la pirogue double P. 4-5 P. 6-7 P. 8-9 P. 10-11 P. 12-13 P. 14-15 P. 16-17 P. 18-19 P. 20-21 P. 22-23 P. 24-25 P. 26-27 P. 28-29
4 E 'upu nā te moana Eie 'oe, Fa'afaite ’Oe i moemoeähia na ’Oe i na tau hia na Tähono te ’ä’au ’Äpiti (i) te vairua E fano… ’A fano ana’e ra Fano e fetui i te mau motu Fano e fa’ahei (i) te mau fenua Fano e fa’ahere i te mau taea’e ’Ia fa’afaite (i) te ao mä’ohi Eie ’oe, Fa’afaite Horuhoru te ’ä’au Höriri tara vau ’Aue tä’u ö ho ’Aue tä’u temeio E fano… ’A fano ana’e ra Eie ’oe, e Fa’afaite ’Oe e Täne ’Oe e Paparaharaha E fano… ’A fano ana’e ra Pāpa'ihia e Vaihere a DOUDOUTE / Pehe rohihia e René a TAMAHAERE 'A fano ana'e ra
5 Hīmene nā te ta’atira’a Fa’afaite i te ao mā’ohi Naviguons ! Auteure : Vaihere DOUDOUTE / Compositeur : René TAMAHAERE Te voici Fa’afaite Rêvée Désirée Les cœurs se sont épris Les esprits se sont rencontrés Il faut naviguer… Naviguons ! Naviguons pour enfiler les îles Naviguons pour relier les terres Naviguons pour rencontrer nos semblables Afin de réconcilier le monde mä’ohi Te voici Fa’afaite Nos cœurs se sont troublés J’ai frissonné Ô mon offrande ! Ô mon miracle ! Il faut naviguer… Naviguons ! Te voici Fa’afaite Toi Täne ! Toi Paparaharaha ! Il faut naviguer… Naviguons !
6 Mai te pö mai ho’i au nei ë Mai roto roa mai i te pö uri ta’ota’o Fa’atea ai ’o Papa ia Ra’i ë Vähihia e Täne atua Hiti mai ra te märamarama I roto i te pö uri rahi ë Roimata tei tahe mai ’O Papa ia Ra’i ë Fanau a’e ra ’o Ta’aroa (I) roto (i) te moana uriuri ë V - Mä’ohi ë… T - Nö hea mai ’oe ? V - Mä’ohi ë… T - Tei hea ho’i ’oe ? Eie te fenua, tei hi’i ia ’oe Te fenua fa’a’amu ia ’oe ë ’O vau te fenua, te ra’i ’e te vai ë, ’O tö’u tenä ananahi ë ’O vau ’o te tama mä’ohi ë Tütonu tö’u mata I ni’a i te mau feti’a Te ra’i ’e te ’öpape Arata’i iä’u nä te moana ë V - Mä’ohi ë… T - ’A fano ana ra… V - Mä’ohi ë… T - Nä te moana ë… E ’imi (i) te fenua tei hi’i ia ’oe Te fenua fa’a’amu ia ’oe ë Mä’ohi ë… E 'upu nā te moana Te rahura'a o te ao (Rū'au) Pāpa'ihia e Bruno a LÉON / Pehe rohihia e Serge a TUARAU
7 Hīmene nā te ta’atira’a Fa’afaite i te ao mā’ohi Je suis né de la nuit De la nuit noire et obscure Où furent séparés Papa et Ra’i Par le dieu Täne La lumière émergea De l’obscurité profonde Les larmes de Papa pour Ra’i Coulèrent longtemps Ta’aroa naquit Dans ce sombre océan F - Mä’ohi ë… H - D’où viens-tu ? F - Mä’ohi ë… H - Où es-tu ? Voici la terre qui t’a porté Ta terre nourricière Je suis la terre Je suis le ciel et je suis l’eau Mes origines sont mon avenir, mon devenir Moi, l’enfant mä’ohi J’ai levé les yeux Vers les étoiles J’ai scruté le ciel, les courants Pour m’orienter sur l’océan F - Mä’ohi ë… H - Suis ta route, toujours plus loin… F - Mä’ohi ë… H - Sur l’océan… Cherche la terre qui t’a porté Ta terre nourricière Mä’ohi ë… La création du monde Auteur : Bruno LÉON / Compositeur : Serge TUARAU
'Āpe'e mai iā'u Pāpa'ihia e Tauarii a SALMON / Pehe rohihia e Calmélito a TAURAA 8 Teie ho’i au e fano nei Eie tö’u varua e rere nei Puihauhau te mata’i E mata’i nö te aroha tupuna ’Änapanapa te fetu Arata’i iä’u (i) te fenua ’äi’a E te hui tupuna ’e te nu’u atua ’Äpe’e mai iä’u i tö’u tere E te tama e, ’a haere ra ’A ta’ita’i tö hiro’a mä’ohi E tä’amu nei ia ’oe i tö tahito ra ’A fa’aora i tö ’oe reo ’Änapanapa te fetu Arata’i iä’u (i) te fenua ’äi’a ’E te hui tupuna ’e te nu’u atua ’Äpe’e mai iä’u i tö’u tere E 'upu nā te moana
Suis-moi Auteur : Tauarii SALMON / Compositeur : Calmélito TAURAA S 9 Me voici voguant sur les flots Voici mon esprit qui vole Poussé par une brise légère Vent de l’amour des ancêtres L’étoile qui brille Me conduit à ma terre natale Ancêtres et divinités Accompagnez-moi dans mon voyage Mon enfant, pars vers de nouveaux horizons Sois l’ambassadeur de ta culture Celle qui te lie à ton passé Préserve ta langue L’étoile qui brille Me conduit à ma terre natale Ancêtres et divinités Accompagnez-moi dans mon voyage Hīmene nā te ta’atira’a Fa’afaite i te ao mā’ohi
Matari'i i raro Pāpa'ihia e Heifara a DOUDOUTE / Pehe rohihia e Calmélito a TAURAA 10 ’Ua fa’a’ite ’o Matari’i i raro Të tomo nei tätou I roto i te tau o’e E tau teie nö te ha’api’ira’a E tau nö te fa’aineine te fenua ’Ua huri te tau Ta’oto te fenua ’Ua iti te mau mä'a ato'a E tau teie nö te täranira’a E tau nö te rähuira’a ’Ua ho’i te nu’u atua ’Ua ho'i i te pö ’A fa’atura E 'upu nā te moana
Matari'i i raro Auteur : Heifara DOUDOUTE / Compositeur : Calmélito TAURAA M 11 Matari’i i raronous montre Que nous entrons Dans la période de disette C’est le temps de la connaissance C’est le temps de la préparation de la terre Le temps a changé La terre se repose Toute nourriture se fait rare C’est le temps de la privation C’est le temps de l’interdit Les dieux sont rentrés Rentrés dans la nuit des temps Respectons ! Hīmene nā te ta’atira’a Fa’afaite i te ao mā’ohi
'A tarai i tō 'ē'a (Rū'au) Pāpa'ihia e Heifara a DOUDOUTE / Pehe rohihia e Calmélito a TAURAA 12 Mai te ’ötu’e nö Kaho’olawe ’A tarai i tö ’ë’a nä Te Ara i Tahiti ’A fano nä ni’a i Te Moana paruparu ’A nänä i tö mata i te mau ’ana Te fetu arata’i ia ’oe ë I te fenua ’äi’a ë V - ’A ani ana’e i te hui tupuna T - ’E te nu’u atua i te tauturu V - ’A ani ’ia pühi tämau te mata’i T - E tura’i ia Fa’afaite ma te hau Nä ni’a i te ’are o te moana nui Tïpae atu ai i te fenua ’äi’a ë ’A fa’atere i tö va’a hinuhinu ë Ma te fa’a’ohipa i te faufa’a tupuna ’A tütava i te haeha’a ’e te tura ’A fa’ari’i i te hau ’e te here T - E ’upu mo’a ë E ’upu mo’a aratö ia Fa’afaite (I) te fenua ’äi’a ë E 'upu nā te moana
Trace ton chemin Auteur : Heifara DOUDOUTE / Compositeur : Calmélito TAURAA T 13 De la pointe de Kaho’olawe Trace ton chemin par Te Ara i Tahiti Vogue sur Le Mol océan Observe les astres L’étoile te conduira Vers ta terre natale F - Demandons aux ancêtres H - Et aux divinités de l’aide F - Demandons que le vent souffle constamment H - Poussant Fa’afaite en toute sérénité Sur les vagues de l’immense océan Jusqu’à ta terre natale Dirige ta majestueuse pirogue, En t’aidant des savoirs ancestraux Sois humble et respectueux Accepte la paix et l’amour H - Prière sacrée, Prière sacrée qui mène Fa’afaite Au pays d’origine Hīmene nā te ta’atira’a Fa’afaite i te ao mā’ohi
14 E 'upu nā te moana Tamari'i o te pō Pāpa'ihia nā roto i te reo vaihī e Franck Kavaikapu a HEWETT Pehe rohihia e Blaine a KIA Hurihia nā roto i te reo tahiti e Claude a TERIIEROOITERAI Tei hea roa ’oe, tamari’i o te pö Eie ho’i au, tamari’i o te ao Ätea te ra’i, Papa te fenua Nö tö nu’a, tö nu’a, Nö tö raro, tö raro ë Tei hea roa ’oe, tamari’i o te pö Eie ho’i au, tamari’i o te ao Tö te atua, fä’i amio Tö Rihau’ura, fä’i tupua ë Tei hea roa ’oe, tamari’i o te pö Eie ho’i au, tamari’i o te ao Fa’ahotutera’i, te vahine Faroa te taro, Faroa te ta’ata ë Tei hea roa ’oe, tamari’i o te pö Eie ho’i au, tamari’i o te ao Eie ia ’oe, te pae i vai ’ä Tei hea te upo’o, tei hea te hi’u ë Tei hea roa ana ’oe Tei hea roa ’oe, tamari’i o te pö
15 Hīmene nā te ta’atira’a Fa’afaite i te ao mā’ohi Enfant de la nuit Auteur : Franck Kavaikapu HEWETT (texte original en hawaïen) Compositeur : Blaine KIA Où es-tu, enfant de la nuit ? Me voici, enfant de la lumière Ätea est le ciel, Papa est la terre Ce qui est en haut est en haut Ce qui est en bas est en bas Où es-tu, enfant de la nuit ? Me voici, enfant de la lumière Du dieu, des révélations De Rihau’ura, la transmission de messages au nom des Hommes Où es-tu, enfant de la nuit ? Me voici, enfant de la lumière Fa’ahotutera’i, la mère (De) Faroa le taro, Faroa l‘Homme Où es-tu, enfant de la nuit ? Me voici, enfant de la lumière Te voici encore, au milieu Où est la tête, où est la queue ? Où es-tu vraiment ? Où es-tu, enfant de la nuit ?
16 E 'upu nā te moana Tūpaia tāne (Tārava) Pāpa'ihia e Claude a TERIIEROOITERAI / Pehe rohihia e Noémie a DOUDOUTE T - Tüpaia täne Tahu’a nui o Tahiti ë T - Tüpaia täne Nö te marae o Taputapuätea ë V - Tahu’a nui ’o Tüpaia täne O Tahiti ë Nö te marae o Taputapuätea I Havaiki ë ’O tei arata’i (i) te tapena Tute I Aotearoa ë V - ’Ua fa’a’ite atu (i) te ’ävei’a Nö te fano ë Nö te fano atu i nä fenua Ato’a ra ë O nä moana Te Moana ’urifä Te Moana o Märama ë
17 Hīmene nā te ta’atira’a Fa’afaite i te ao mā’ohi Tūpaia Auteur : Claude TERIIEROOITERAI / Compositrice : Noémie DOUDOUTE H - Tüpaia Grand-prêtre de Tahiti H - Tüpaia Du marae Taputapuätea F - Tüpaia, grand-prêtre De Tahiti Originaire du marae Taputapuätea À Havaiki Qui guida le capitaine Cook Jusqu’à Aotearoa F - Il a montré le chemin Pour naviguer au loin Pour naviguer vers ces deux terres Vers chacunes d’elles Par-delà les deux mers La Mer nauséabonde La Mer de la Lune
18 E 'upu nā te moana Tavaru : Fa'afaite i te ao mā'ohi (Tārava) Pāpa'ihia e Bruno a LÉON / Pehe rohihia e Serge a TUARAU ’Ua ’atutu te parau ’apï I Tahiti nui ra ë E pahï tera a’e, e tere mai nei Nä te moana nui ra ë Te Moana nui o Hiva ë Te moana uri pa’o ra ë Fatifati te ’are (o) te moana I ni’a i te ’iriätai ë Fa’afaite i te ao mä’ohi Te i’oa o te va’a nui ra ë E tere fa’a’ati i te mau fenua E nati i te mau nüna’a ë ’Ia fa’aiho fa’ahou ä Te parau o te va’a mä’ohi ë ’E ’ia fano nä te moana Nä te moana nui ra ë Te aru-o-te-tai ë Te i’a rahi (o) te moana ë Faufa’a rahi mure ’ore Nö tö teie nei ao ë ’Eiaha e ha’aparuparu Maita’i tenä ’ohipa ë ’E ’ia päruru tämauhia ra ’A tau ’a hiti noa atu ë Ruahatu-Tinirau te fatu (o) te moana ’Äpe’e i tö ’oe mau tere ë Te-ao-uri ’e Te-ao-tea ë Teie te pahï nö ’oe ë E te mau motu ë, te Nu’u-o-Hiva I tö te ao mä’ohi ë E tere pa’ato’a tätou ë ’A tau ’a muri noa atu ë
19 Hīmene nā te ta’atira’a Fa’afaite i te ao mā’ohi Tavaru : Fa'afaite i te ao mā'ohi Auteur : Bruno LÉON / Compositeur : Serge TUARAU La nouvelle s’est répandue Dans tout Tahiti Un bateau arrive Du grand océan Le grand Océan Pacifique Le profond océan Les vagues se brisent À l’horizon Fa’afaite i te ao mä‘ohi Est le nom de la grande pirogue Elle fait le tour des pays Relie tous les peuples Fait revivre L’histoire de la pirogue polynésienne Elle parcourt l’océan Le grand océan L’environnement marin Les espèces marines De valeur inestimable Pour notre monde Ne nous décourageons pas Poursuivons ce dessein Qu’on les protège sans cesse Aujourd’hui et à jamais Ruahatu-Tinirau le dieu de l’océan T’accompagnera dans tes voyages Vers les pays sombres et clairs de l’Alliance amicale Voici ta pirogue Peuples des îles, peuples du Pacifique Du monde polynésien Voyageons ensemble Aujourd’hui et à jamais
20 E 'upu nā te moana Te tai Papa'ihia 'e rohihia e Pierre a TEIHOTAATA Te vai, te miti, te tai, Te moana uriuri ’Ua toro mai tö ’oe rima I te hitira’a o te mahana Nö te horomiri (i) te one tahatai Te vai, te miti, te tai, Te moana uri pa’o ë ’Ua tau ho’i tö ’oe tino I te mau pö ri’i ato’a I ni’a (i) te one tahatai Te vai, te miti, te tai, Te moana nui ë Mörohi ’ore tö ’oe i’oa Mai te tau ’e te tau Te ha’uti nä ’oe Te miti tahatai Te vai, te miti, te tai, te moana
21 Hīmene nā te ta’atira’a Fa’afaite i te ao mā’ohi L’océan Auteur-Compositeur : Pierre TEIHOTAATA L’eau, la mer, l’horizon, Le sombre océan Tu nous as tendu les mains Au lever du soleil Pour caresser le sable de la plage L’eau, la mer, l’horizon, Le profond océan Ton corps s’étale Chaque nuit Sur la plage L’eau, la mer, l’océan, Le grand océan Ton nom jamais ne se perdra De tout temps Tu aimes à jouer Près du rivage L’eau, la mer, l’horizon, l’océan
22 E 'upu nā te moana Te Ara i Tahiti Pāpa'ihia e Heifara a DOUDOUTE / Pehe rohihia e Calmélito a TAURAA Eie mai nei mätou Te mau tama E fano nei ma te ara tupuna ’O Moikeha te horomoana Tei hono ia Hinaulua Purotu nö Vaihï Moikeha te arata’i Fanau a’era tä räua O Kila te ’aito tuiro’o Tei fano na Kaho'olawe Te Ara i Tahiti Kaho'olawe, fenua mo’a Kaho'olawe, ’o Kanaloa E fenua tapu, Kaho'olawe, te tohorä Te täura a Fa’afaite
23 Hīmene nā te ta’atira’a Fa’afaite i te ao mā’ohi La Voie vers Tahiti Auteur : Heifara DOUDOUTE / Compositeur : Calmélito TAURAA Nous voici Les enfants Qui empruntons le chemin des ancêtres Moikeha le navigateur Époux de Hinaulua Jeune fille de Hawaii Moikeha le guide Tous deux engendrèrent Kila, un guerrier renommé Qui vogua de Kaho'olawe Par Te Ara i Tahiti Kaho'olawe, terre sacrée Kaho'olawe, c‘est Kanaloa Terre interdite Kaho'olawe, la baleine Guide protecteur de Fa’afaite
Te unu Pāpa'ihia e Jean-Claude Poihere a HAUATA / Pehe rohihia e Pierre a TEIHOTAATA 24 E unu ra ho’i au te Mä’ohi Tei unuhi i te here o te tupuna Tei fa’afariu iä’u (i) te aroha metua Te aroha (o) tä’u i tatari, te mo’e roa ra ’Aore ho’i e unu ra Nä vai au e fa’aneva i te mata o te tupuna ’Aore ho’i e unu ra Nä vai e tö (i) tö’u tari’a i te parau a te metua Të unu nei ho’i Te papa ’ä’au o te Mä’ohi Te vähi i reira töna vaerua E ha’apae ai i te teimaha o te tino Nö te unu i te ’üputa o Röhotu no’ano’a ra E 'upu nā te moana
25 Hīmene nā te ta’atira’a Fa’afaite i te ao mā’ohi Le unu Auteur : Jean-Claude Poihere HAUATA / Compositeur : Pierre TEIHOTAATA Je suis un unu, moi le Mä’ohi Je suis inspiré par l’amour des ancêtres Qui me renvoie à l’amour de mes parents Amour que j’ai voulu perdre dans l’oubli du temps Sans le unu Qui m’obligerait à affronter le regard des anciens Sans le unu Qui me pousserait à tendre l’oreille aux paroles des sages Unu tu es L’identité même du Mä’ohi Support dans lequel réside son âme Qui se libère des souffrances physiques Pour ouvrir la porte du paradis aux effluves suaves
Puna Haururu Papa’ihia 'e rohihia e Pierre a TEIHOTAATA 26 ’O Puna Haururu ’oe - E puna o te hau Te puna o tö’u ’äi’a tupuna E tävai ’oe I tö mätou mau taea’e here e I te vai nö te ra’i mai ’Ahe ’ahe ’ahe ’ahe he e ’Ua ineine ’oia nö te hi’i ia ’oe Haere mai, haere mai, haere mai E 'upu nā te moana
Puna Haururu Auteur-Compositeur : Pierre TEIHOTAATA P 27 Tu es Puna Haururu - Hâvre de paix Centre des connaissances ancestrales Tu oins Nos frères chéris De l’eau du ciel ’Ahe ’ahe ’ahe ’ahe he e Il est prêt à te nourrir Viens, viens, viens Hīmene nā te ta’atira’a Fa’afaite i te ao mā’ohi
Fa'afaite te va'a tau'ati Pāpa'ihia e Coco a TIRAO ’e Paru-Tanuke a TAVITA / Pehe rohihia e Paru-Tanuke a TAVITA 28 Uuuuuuuuuuu… E va’a teie E va’a tau’ati E va’a nö te nüna’a Mä’ohi ë, mä’ohi ë Pühihau te mata’i Nä ni’a, nä raro Fa’afaite te va’a tau’ati ’A tere, ’a tere I ni’a (i) te moana a Hiva ’E te va’a ë tau’ati ë ’E te va’a ë tau’ati ë Nö te natinati I te mau nüna’a a Hiva Ha’aparare (i) teie poro’i ’A ’atu’atu (i) te moana ’A päruru (i) te mau tohorä Täpa’o teie nö te hau ’Ia hö’ë te nüna’a Täpa’o teie nö te hau ’Ia hö’ë te nüna’a A Hiva, a Hiva E 'upu nā te moana
Fa'afaite la pirogue double Auteurs : Coco TIRAO et Paru-Tanuke TAVITA / Compositrice : Paru-Tanuke TAVITA l 29 Ouuuuuuuuuu… C’est une pirogue C’est une pirogue double Une pirogue du peuple Polynésien, polynésien Le vent souffle D’en haut, d’en bas Fa’afaite la pirogue double Vogue, vogue Sur l’océan Pacifique Ô pirogue double Ô pirogue double Afin de relier Les peuples du Pacifique Répandez cette nouvelle Préservez l‘océan Protégez les baleines Symbole de paix Pour que le peuple soit uni Symbole de paix Pour que le peuple soit uni Peuple du Pacifique Hīmene nā te ta’atira’a Fa’afaite i te ao mā’ohi
Fatu nō te mau hīmene Heifara DOUDOUTE, Noémie DOUDOUTE, Vaihere DOUDOUTE, Jean-Claude Poihere HAUATA, Franck Kavaikapu HEWETT, Blaine KIA, Bruno LÉON, Tauarii SALMON, René TAMAHAERE, Calmélito TAURAA, Paru-Tanuke TAVITA, Pierre TEIHOTAATA, Claude TERIIEROOITERAI, Coco TIRAO, Serge TUARAU Ha'amāuruurura'a Te ta'atira'a Fa'afaite i te ao mā'ohi Fa'aau i te tai'ora'a Tahia TETUANUI Edgar TETAHIOTUPA Maryel TAEAETUA PEREZ Henri-Emmanuel HERVEGUEN Mairenui LEONTIEFF Tāhōho'ara'a Eriki MARCHAND Fa'a'ohipara'a i te rāve'a roro uira Henri-Emmanuel HERVEGUEN Titaina TERAI Ti'a nō te nenei'ra'a Mairenui LEONTIEFF Fa'atere nō te nene'ira'a Manuel SILVEIRA Fa'atere nō te ha'api'ira'a
Imprimé en 500 exemplaires E 500 puta i nene’ihia Imprimerie POLYPRESS-Séripol Nene’ihia i POLYPRESS-Séripol Réf. PI 15005 ISBN : 978-2-37317-001-6 Dépôt légal Juillet 2015
Réf. PI 15005 ISBN : 978-2-37317-001-6 © DGEE-MEE 2015 www.education.pf
www.ebooks.education.pfRkJQdWJsaXNoZXIy NzgwOTcw