Reo Tahiti CM2

4 ’UA ’ITE AU I TEIENEI Nö te tauturu ia ’oe ara : rester éveillé, être vigilant mata’i rorofa’i : cyclone ’öfa’i putu uira : pile päruru : protéger 21 Maintenant, je sais > parler d’une catastrophe naturelle et des dégâts qu’elle peut provoquer > reconnaître les consignes de prévention et d’alerte : g ’Eiaha roa atu e puhipuhi i te ’ava’ava i roto i teie fare ! g E ’öpani-’eta’eta-hia ’ia fa’ahoro i te pere’o’o, e mea püai roa te mata’i rorofa’i ! > exprimer une relation temporelle de concordance, voire de simultanéité entre deux actions, j’utilise ’IA : ’Ia tupu te mata’i rorofa’i, ’eiaha e ori haere nä räpae. E horo i ni’a i te mou’a ’ia ta’i te pü. te miti fa’a’ï - te ’ati ’ärepurepu - te mata’i rorofa’i - ara - päruru - te fa’aarara’a - rü - tïnai - vävähi - te ’äueuera’a fenua - tüpararï - höpoi ’ë - vai ineine noa - fa’aätea - te vähi teitei - te vähi päpü - ha’aputu ’A TÄMAU ’A TAI’O 22 E täpupu, e maha tamari’i i te pupu : e tai’o te hö’ë tamari’i i te parau fa’aara ’e e ’apa nä tamari’i e toru i te parau. ’A mäta’ita’i ’e ’a fa’aro’o. Ha’amana’o ensachage : augmentation du niveau de la mer dans le lagon 57

RkJQdWJsaXNoZXIy NzgwOTcw