Reo Tahiti CM2

Fa’aterera’a hau nö te Ha’api’ira’a Ministère de l’Éducation 2021

REO TAHITI PIHA HITU CM 2 Conception Ernest MARCHAL Inspecteur de l’Éducation nationale Directeur-adjoint de la Direction générale de l’éducation et des enseignements Mirose PAIA Maître de Conférences à l’Université de Polynésie française Gaëlle LATOUR Directrice de l’école élémentaire Tamahana - Arue Grégoire MASSONNET Conseiller pédagogique - Circonscription des CJA Lucien POROI Directeur de l’école élémentaire Matairea - Teva I Uta Annie SOSSEY Professeure certifiée d’anglais Ritia TEREOPA Conseillère pédagogique spécialisée en langues et culture polynésiennes Circonscription de Paea, Papara, Teva I Uta Direction générale de l’éducation et des enseignements Ministère de l’Éducation Polynésie française © MEA - DGEE 2021 www.ebooks.education.pf Responsable et coordinatrice du projet Mihimana ROTA, conseillère pédagogique Relecture et correction Tahia TETUANUI, professeure des écoles Johanna NOUVEAU, membre du Fare Väna’a Denise RAAPOTO, membre du Fare Väna’a

Preface ’Ua oti te «Reo tahiti CM2» i te päpa’ihia, te puta reo tahiti mätämua, nä te mau pïahi nö te piha fäito CM2, ’o tei tïa’i maoro-noa-hia na. ’Ua rau te höho’a, te ’ü, ’e te ’ä’ai e fa’atupu i te hia’ai, te ’ana’anatae ’e te ’oa’oa, i roto i te mau pïahi ’e te ’orometua, i te ha’api’ira’a i te reo tahiti ’e i te mau ’äma’a rau o te ta’ere mä’ohi nö te mau tau i mahemo, ’e nö teie tau. E ti’a ’ia ha’apöpou-maita’i-hia te feiä i fa’aineine i teie puta. L’écriture du « Reo tahiti CM2 », le premier manuel d’enseignement du tahitien à l’intention des élèves du niveau CM2, attendu depuis longtemps, est achevée. Il est illustré, très coloré, avec des petits récits qui déclenchent chez les élèves et leur enseignant le désir, l’enthousiasme et le plaisir d’apprendre la langue tahitienne, et les différents éléments de la culture autochtone passée, et actuelle. Que ceux qui ont composé ce livre soient chaleureusement félicités ! Flora Aurima DEVATINE

Introduction «Reo tahiti Piha hitu CM2» répond à un besoin exprimé par de nombreux enseignants. Les programmes scolaires en Polynésie française (Juin 2012) préconisent un enseignement de la langue tahitienne à raison d’un minimum de 2h30 hebdomadaires. Ce manuel s’appuie sur le C.E.C.R.L (Cadre Européen Commun de Référence pour les Langues) qui propose une approche actionnelle par le biais de cinq activités langagières : - Comprendre, réagir et parler en interaction g ’A täu’aparau ana’e - Comprendre à l’oral g ’A fa’aro’o ’ia märamarama - Parler en continu g ’A parau ma te maumau ’ore - Lire g ’A tai’o - Écrire g ’A päpa’i En fin d’école primaire, le niveau A1 est attendu pour tous les élèves. Cependant, ce manuel a été conçu pour répondre à plusieurs exigences. En effet, l’hétéro- généité constatée sur le terrain impose une offre diversifiée tant au niveau des activités que du registre de langue. De plus, l’évolution prévue pour cet apprentissage en termes de volume horaire justifie un degré de difficulté pouvant aller jusqu’au niveau A2. En conséquence ce manuel permet à chaque enseignant d’adapter son enseignement à ses élèves et à ses choix pédagogiques. L’étude de chacun des seize chapitres thématiques est prévue sur deux semaines. Certains chapitres coïncident avec les grands événements de la vie quotidienne des Polynésiens, d’autres peuvent être abordés à n’importe quel moment de l’année en lien avec le projet de la classe. Les auteurs espèrent que ce manuel, certes ambitieux, répondra aux exigences institutionnelles fixées par la Charte de l’éducation ainsi qu’aux attentes de chaque enseignant.

4 COMMENT UTILISER LE MANUEL ? Structure d’un chapitre Chaque chapitre a été conçu pour être traité sur deux semaines, à raison d’un minimum de 2h30 hebdomadaires. Une page d’exercices d’entraînement sur des points grammaticaux et lexicaux traités dans le chapitre. Quatre pages avec les cinq activités langagières : 1. Comprendre, réagir et parler en interaction orale 2. Comprendre à l’oral 3. Parler en continu 4. Lire 5. Écrire Une page d’ouverture pour introduire le thème du chapitre et permettre une première interaction orale.

5 Les différentes activités Écoute pour comprendre à partir d’un document sonore ou audiovisuel Lis pour comprendre : tableau, dépliant, lettre, courriel, histoire, portrait, fiche technique… Écris : lettre, courriel, histoire, portrait, fiche technique… Parle à deux ou à plusieurs : jeux, dialogues, saynètes Parle en continu : poèmes, chants, ’örero, päta’uta’u, récits... Exercices de mémorisation et/ou d’entraînement Notions grammaticales Notions lexicales

6 Tout au long du chapitre Les icônes des activités langagières ’A TÄU’APARAU ’A TÄU’APARAU ANA’E ’A PARAU MA TE MAUMAU ’ORE ’A FA’ARO’O ’IA MÄRAMARAMA ’A TAI’O ’A TAI’O ’E ’A HA’A FA’A’OHIPARA’A ’A PÄPA’I TE MAU TA’I O TE REO TAHITI - Phonologie En début de manuel Heura’a ta’o reo tahiti / reo faräni - Lexique tahitien / français En fin de manuel Les icônes des documents écrits, audio et vidéos ’A TÄMAU Nö te tauturu ia ’oe Des documents numériques accompagnent le manuel : des documents audio (chants, poèmes, histoires lues, dialogues…), audiovisuels (vidéos) et quelques documents écrits (textes, jeux, partitions, diaporama…). Pour t’aider Des apports lexicaux Retiens Le lexique à connaître Rappelle-toi Des notions grammaticales et culturelles à se rappeler Ha’amana’o ’UA ’ITE AU I TEIENEI Maintenant je sais L’essentiel à retenir (savoirs et savoir-faire) ’A MÄTA’ITA’I ’A FA’ARO’O I TE HÏMENE ’A FA’ARO’O I TE PEHE ’A FA’ARO’O I TE PARAU PARAU HA’APÄPÜ ... ... ... ... ...

7 CHAPITRE 01 CHAPITRE 10 CHAPITRE 11 CHAPITRE 12 CHAPITRE 13 CHAPITRE 14 CHAPITRE 15 CHAPITRE 16 CHAPITRE 02 CHAPITRE 03 CHAPITRE 04 CHAPITRE 05 CHAPITRE 06 CHAPITRE 07 CHAPITRE 08 CHAPITRE 09 COMMENT UTILISER LE CLOUD ? Chaque dossier correspond à un chapitre. Dans chaque dossier se trouvent les documents écrits, sonores et audiovisuels utilisés dans le chapitre. Chaque document est numéroté dans l’ordre d’utilisation dans le manuel. 01 - Audio - Présentation d’un enfant (p. 14 - Ex. 2) 02 - Audio - Chant traditionnel futunien (p. 21 - Ex. 6) - version chantée 03 - Écrit - Chant traditionnel futunien - texte intégral (p. 21 - Ex. 6) 04 - Écrit - Étapes de la course Hawaiki Nui Va’a (p. 26 - Ex. 2) 05 - Audio - Chant ’A hoe i te va’a (p. 28 - Ex. 8) - version chantée 06 - Audio - Chant ’A hoe i te va’a (p. 28 - Ex. 8) - version instrumentale 07 - Vidéo - Étapes de la course Hawaiki Nui Va’a 2013 (p. 28 - Ex. 9) 08 - Audio - Texte documentaire Te tau nö Matari’i - (p. 32 - Ex. 2) 09 - Audio - Récit Te hei pärau a Heitapu (p. 32 - Ex. 5) 10 - Audio - Chant Matari’i i raro (p. 34 - Ex. 8) - version chantée 11 - Audio - Dialogue Hina et Herenui (p. 38 - Ex. 2) 12 - Vidéo - ’Örero 2013 (p. 39 - Ex. 4) 13 - Audio - Chant traditionnel Päta’uta’u ’apu ha’ari (p. 42 - Ex. 2) - version chantée 14 - Audio - Chant ’Ümete (p. 45 - Ex. 3) - version chantée 15 - Audio - Chant ’Ümete (p. 45 - Ex. 3) - version instrumentale 16 - Audio - Chant ’Ümete (p. 45 - Ex. 3) - version chantée (chœur) 17 - Chant Audio - Tia’a noera (p. 50 - Ex. 2) - version chantée 18 - Chant Audio - Tia’a noera (p. 50 - Ex. 2) - version instrumentale 19 - Écrit - Sapin de Noël à colorier (p. 53 - Ex. 5) 20 - Écrit - Dépliant Alerte au tsunami (p. 56 - Ex. 2) 21 - Vidéo - Consignes en cas d’alerte cyclonique (p. 57 - Ex. 4) 22 - Écrit - Consignes en cas d’alerte cyclonique (p. 57 - Ex. 4) 23 - Écrit - Diaporama Te ’ü re’are’a (p. 60 - Ex. 5) 24 - Audio - Dialogue Mämä et Teva (p. 62 - Ex. 3) 25 - Vidéo - Interview de Punua, capitaine de pirogue (p. 68 - Ex. 2) 26 - Audio - Commentaire radio d’un match de football (p. 74 - Ex. 3) 27 - Audio - Chant traditionnel ’Ütë paripari (p. 80 - Ex. 2) - version chantée 28 - Audio - Chant traditionnel Hïmene rü’au (p. 80 - Ex. 2) - version chantée 29 - Audio - Chant traditionnel Hïmene tärava (p. 80 - Ex. 2) - version chantée 30 - Vidéo - Chant traditionnel Hïmene tärava (p. 80 - Ex. 3) 31 - Audio - Hymne territorial ’Ia ora ’o Tahiti Nui (p. 81 - Ex. 4) - version chantée (chœur) 32 - Écrit - Partition de l’hymne territorial ’Ia ora ’o Tahiti Nui (p. 81 - Ex. 5) 33 - Audio - Chant Ha’amana’o (p. 83 - Ex. 8) - version chantée 34 - Audio - Chant Ha’amana’o (p. 83 - Ex. 8) - version instrumentale 35 - Audio - Chant Maeva (p. 84 - Ex. 3) - version chantée (chœur) 36 - Audio - Chant traditionnel hivinäu ’Önana (p. 86 - Ex. 4) - version chantée 37 - Écrit - Chant traditionnel hivinäu ’Önana - texte intégral (p. 86 - Ex. 4) 38 - Vidéo - Pas de danse homme Pä’oti (p. 88 - Ex. 6) 39 - Vidéo - Pas de danse femme Fa’arapu (p. 88 - Ex. 6) 40 - Vidéo - Pas de danse homme Taparuru (p. 88 - Ex. 6) 41 - Vidéo - Pas de danse femme Tä’iri tämau (p. 88 - Ex. 6) 42 - Vidéo - Pas de danse homme ’Öu’au’a pätia (p. 88 - Ex. 6) 43 - Audio - Chant Tui Hei (p. 88 - Ex. 7) - version chantée 44 - Audio - Chant Tui Hei (p. 88 - Ex. 7) - version instrumentale 45 - Écrit - Partition du chant Tui Hei (p. 88 - Ex. 7) 46 - Écrit - Jeu de l’oie - format A4 (p. 95 - Ex. 6) 47 - Écrit - Jeu de l’oie - format A3 (p. 95 - Ex. 6) 48 - Audio - Récit Te ’ä’amu o Nona (p. 98 - Ex. 2) 49 - Audio - Chant Meherio ë (p. 99 - Ex. 4) - version chantée 50 - Audio - Chant Meherio ë (p. 99 - Ex. 4) - version instrumentale 51 - Audio - Extrait d’un journal radio Heiva rima’ï (p. 104 - Ex. 2) 52 - Écrit - Extrait d’un journal radio Heiva rima’ï - texte (p. 104 - Ex. 2) Les documents sont disponibles sur le cloud ici : https://drive.google.com/drive/folders/1HX3JGaZgxN3QEA6WmumAQNpJ5opIJp3c?usp=share_link

8 Pages Communication Grammaire 1 Te ihotumu p. 12 - 18 2 Te mau fenua nö te Porotoru nö Pörïnetia p. 19 - 24 3 Hawaiki Nui Va’a p. 25 - 30 4 Te tau Matari’i p. 31 - 36 5 Te mau huru parau p. 37 - 42 6 Te arutaimäreva p. 43 - 48 7 Te ’öro’a noera p. 49 - 54 8 Te mau ’ati ’ärepurepu fenua p. 55 - 60 n Se présenter et présenter sa famille n Élaborer une carte d’identité n S’exprimer sur les étapes des migrations polynésiennes n Présenter un ami polynésien n Écouter le commentaire d’une course (reportage pour le JT) n Lire une affiche et un tableau de performances n Interviewer un rameur n Écrire un article de presse n Lire une affiche n Écouter une histoire et réagir n Dialoguer sur les activités quotidiennes n Écrire un courriel n Jouer aux devinettes n Produire un texte littéraire « te paripari fenua» et le déclamer n Lire et comprendre une légende et un poème n Donner son avis sur les gestes éco- citoyens n Répondre à un questionnaire pour s’auto-évaluer n Réaliser une affiche sur la protection de l’environnement n Rédiger une lettre au Père Noël n Créer des devinettes n Redire une histoire avec ses propres mots n Interpréter un chant de Noël n Décrire un objet n Simuler une évacuation tsunami n Téléphoner à un ami n Rédiger la suite d’un récit fictif n Comprendre une fiche technique n Formes contractées : Tö + pronoms personnels singuliers vau/au/’öna n Emploi : Au/Vau n Interrogatifs : ’O vai … ? E hia … ? E aha … ? I hea… ? Nö hea … ? Nö te aha … ? n Connecteur de cause : Nö te mea n Déterminant : Nä n Possessif : O n Aspectuel : ’Ua n Négation : ’Aita…i n Connecteurs de lieu : Mai …mai - Nä…mai - I… nö… mai n Aspectuels : Të … nei - Të … ra n Négation : ’Aita … e .. .nei/ra n Préfixes : Fa’a … - Ha’a … n Connecteurs : ’E - Ma te … n Nombres ordinaux : Te … mätämua, te piti o te …, te toru o te …, te … hope’a - Te … mätämua, te ... .piti, te ... toru, te .... hope’a n Suffixe : Ra’a n Questionner sur les caractéristiques de quelque chose : E ... aha ? n Composition demots : Va’a hö’ë, va’a tau’ati, va’a täne… n Introducteur de lieu et de temps : I n Impératif : ’A n Propositions relatives : Tä ... e - Tä ... e...nei/ra - Tä ... i n Connecteurs d’opposition : Rā - Terā rā n Interrogatif : E aha te hora ? hora aha ? n Formulation pour dire l’heure : Hora … n Hypothèse irréelle : ’Ähiri n Locutions modales : Paha - peneia’e n Anaphorique : Ïa n Introducteurs de lieu : Tö - Tei n Connecteur spatio-temporel : Mai … e tae atu i … n Formulation pour dire l’existence : Të vai ra n Aspectuel : E n Négation : E’ita … e … n Référents temporels : I te mau mahana ato’a - Ananahi… n Réduplications : Paraparau - Hu’ahu’a - ’Amu’amu ... n Formulations pour donner un avis : I tö’u mana’o … - Të mana’o nei au ë … - Teie tö’u mana’o … n Comparaison des aspectuels : ’A (ordre) - E (obligation) n Négation : ’Eiaha … e n Expression : ’Auë n Antériorités : Hou … ’a … a’e - Nä mua a’e … ’a … a’e n Pronoms personnels : ’Oia - ’Öna n Qualificatif : Ordre : qualifié + qualifiant n Locatifs : I raro - I raro a’e - I ni’a - I ni’a a’e n Mot outil : Mea + qualificatif n Négation : E ’ere ... i te mea n Vocatif pour interpeller : Ë n Nombres : ’Ahuru, hänere, tauatini, mirioni, miriä n Formulation des nombres : Ma - E n Formules de vœux : ’Ia ’oa’oa i te ’öro’a noera - ’Ia ora na i te matahiti ’äpï n Formules de correspondance : Nā Pāpā Noera ... - E tō’u hoa ë ... - ’Ia ora na ’oe i reira ... - Pärahi ... - Të aroha atu nei ... - Fa’aitoito .... - Päpa’ihia e ... n Expression du souhait : Të hia’ai nei au ... n Formulations pour interdire formellement : ’Eiaha roa atu - ’Öpani-’eta’eta-hia n Aspectuel : ’Ia n Emprunts : Hiona, rätio, teata ... n Quantifiant : Ma’a n Connecteurs logiques (narration) : A’era,maira, ihora, atura n Connecteurs d’énumération : ’A tahi, ’a piti, ’a toru ... i te pae hope’a

9 Lexique Aspects culturels n Te fa’a’itera’a iäna iho n Te ’utuäfare n Te mau ta’amotu nö Pörïnetia faräni n Te ’avei’a n Te mau fenua nö te Porotoru nö Pörïnetia : Vaihï, Niuterani (Aotearoa), Rapa Nui, Pörïnetia faräni… n Te tahi tü’atira’a i roto i te mau reo nö te Porotoru nö Pörïnetia n Te mau motu nö raro mata’i n Te mau huru va’a n Te mau tuha’a o te va’a n Te mau tuha’a o te tata’ura’a Hawaiki Nui Va’a n Te ti’ara’a o te feiä hoe n Te mau ’äna’ira’a n Te hora ’e te mau taime o te mahana täta’itahi n Te tärena n Matari’i i ni’a, Matari’i i raro n Te piri n Te arata’ira’a o te paripari fenua n Te ’ä’amu n Te pehepehe n Te vi’ivi’ira’a o te nätura n Te pärurura’a o te arutaimäreva fa’ata’ara’a i te pehu n Te mau peu maita’i nö te pärurura’a i te nätura n Te ’öro’a noera (te mau fa’a’una’una noera, te mau peu) n Te mau ’ü n Te mäteria tumu n Te mau nümera rarahi n Te mau poro’i päpa’i n Te mau ’ati ’ärepurepu fenua n Te mau fäito n Te huru o te reva n Te arohara’a i Pörïnetia faräni n Te orara’a o Henri HIRO n Te terera’a o te mau tupuna n Te Porotoru nö Pörïnetia n Te arohara’a i roto i te Porotoru nö Pörïnetia n ’Ia ’itehia te tahi mau peu tumu ‘e te parau o te reo o te mau fenua nö te Porotoru nö Pörinetia n Te hïro’a o te va’a n Te tata’ura’a hoe Hawaiki Nui Va’a n Te tau Matari’i n Te fa’anahora’a o te tau n Te mau ’ä’ai n ’Ia ’ite ’oe i te mau tätuha’ara’a o te tau ’ia au i te fa’anahora’a tahito ’e tö teie tau n Te ’örero n Te mau i’oa fenua n Te iho tumu n Te arutaimäreva n Te hïmene « ’Ümete», te färi’i ora n Te mau ’öro’a i tärenahia ’e tö rätou mau fa’anahora’a n Te mau hïmene noera n Te mau ’ati ’ärepurepu fenua nä te ao nei TÄPURA REO TAHITI CM2

Pages Communication Grammaire 9 Te mau fare toa p. 61 - 66 10 Te terera’a p. 67 - 72 11 Te tü’aro p. 73 - 78 12 Te mau hïmene p. 79 - 84 13 Te ’ori p. 85 - 90 14 Te ea p. 91 - 96 15 Te mau ta’ata moea p. 97 - 102 16 Te Heiva p. 103 - 108 n Interagir avec un commerçant n Utiliser les nombres n Repérer et nommer les lieux et rayons du magasin n Écrire une carte n Retracer le voyage des migrations polynésiennes n Traduire un journal de bord en langue tahitienne n Fabriquer un objet «te tïtïräina» n Comprendre un commentaire sportif n Jouer le rôle d’un commentateur sportif n Décrire un sport n Indiquer les règles d’un sport collectif n Connaître les artistes polynésiens n Identifier les caractéristiques des chants traditionnels n Comprendre et chanter l’hymne territorial n Connaître le message d’un chanteur n Connaître et comprendre les pas de danse n Dialoguer sur le thème des danses traditionnelles et modernes n Associer gestes et textes chantés n Connaître les règles d’hygiène corporelle ou alimentaire n Dialoguer avec son médecin n Jeu de l’oie sur une bonne santé n Dire ce qu’on doit ou ne doit pas faire n Présenter un personnage imaginaire à ses camarades n Dramatiser la légende de Nona n Deviner un personnage d’après une description n Comprendre une annonce à la radio sur une manifestation n Dialoguer pour effectuer une réservation n Lire un programme de spectacle n Écrire une lettre de motivation n Raconter et décrire un spectacle n Compositiondemots: Faretoa,faremoni,farema’i,farerata,… n Formulation pour demander la permission : E nehenehe änei e... ? n Modal : Änei n Composition de mots : Fare ho’ora’a rä’au, fare vaira’a puta… n Négation : ’Aita ... e n Formulation : Hina’aro e + verbe n Interrogatif : E hia moni ? n Formulation pour le coût : E ... faräne n Formulations pour la répétition et la continuité : Fa’ahou - Fa’ahou ä n Démonstratif : Erä n Connecteur de comparaison : ’Ia au n Notion et formulation : Mana’o n Notion : Tere n Préposition : Nä ni’a ... n Classificateur : Feiä n Locution modale : E au ë … n Notions et compositions de mots (fonction et instrument) : Ta’ata - Te ta’ata tu’e pöpö/pätia fä n Composition de mots : Pöpö n Mise en valeur : Nä n Négation : E ’ere … nä n Construction : ’Ua ’ite (ri’i, päpü) vau, au n Négation : ’Aita vau i ’ite .... n Notions : Pehe - Hïmene n Préfixe : Tä n Pronoms personnels duels : Täua, mäua, ’örua, räua n Locution : Riro ... ’ei n Formes possessives : Relation en O et A n Pronoms personnels pluriels inclusifs/exclusifs : Mätou, tätou, ’outou, rätou n Notion : Hivinäu n Comparatif : A’e n Expressions idiomatiques : Hope te au - E aha ïa höho’a ’ori ! - Mea nave ! - ’Aita e ha’apa’ora’a ! n Connecteur de but : Nö te … n Locatifs : I muri, mua, roto ... n Formulations pour «C’est bon pour la santé» : E mea maita’i nō te ea/nō te tino n Source des affections : ’Ua mäuiui tö’u ’öpü - ’Ua turi tōna tari’a n Fréquence : Pinepine - I te mau ... ato’a - … noa … - I te ... täta’itahi - ... taime i te ... n Connecteurs logiques : Nä mua roa, i muri mai, i muri iho, i muri a’e, ’e, ’ia oti n Préférence : E mea au a’e nä … n Qualifier une action : Marū, maita’i, rahi, pinepine n Connecteur : Ato’a n Adjectifs et pronoms possessifs : Tö, tä, nö, nä n Suffixe : Hia n Lier deux adjectifs qualificatifs : … ’e te … n Comparaisons : Mai te … - E au i te … n Formulations temporelles : ... tupu ...mai .. e tae roa i ... - ... ha’amata i ... e hope i ... - ...matara mai ... e tae roa i ... - ... ’ïriti/matara ... i … ’öpani i ... n Négation : ’Aita e … fa’ahou n Formulations : Pau, pau roa, hö’ë ana’e, toe n Mots interrogatifs temporels : Afea - A hia… n Formulations de la capacité et de la compétence : E nehenehe e …..., e.....’e e ..... - ’Ua ’ite…. i te ..., te.... ’e... n Négation de la capactié et de la compétence : ’Aita ... i ’ite i te .... - E’ita tä’u e nehenehe e .... 10

11 Lexique Aspects culturels n Te moni n Te mau ho’oho’ora’a n Te mau paraura’a i te fare toa n Te püpüra’a tao’a n Te fanora’a i te fenua taina n Te mau huru va’a tumu n Te pü mata’i n Te mau tü’aro nö teie tau ’e nö te tau i ma’iri n Te mau ’äuri o te tärava n Te paraparaura’a ’e te mau nota n Te faufa’a o te hïmene n Te mau ’ori tumu nö Pörïnetia faräni n Te mau huru ’ori nä te ara n Te mau mä’a maita’i nö te tino n Te taime tämä’ara’a i roto i te mahana n Te mau tuha’a o te tämä’ara’a n Te perë fa’anu’u n Te tä’amura’a i rotopü i te ta’ata n Te mau vähi ’e te ’öti’a fenua n Te mau tuha’a o te tino n Te mau ’ü n Te höho’a ta’ata n Te mau huru heiva n Te mau ’ohipa ’e te tauiha’a rima’ï n Te tupura’a o te Heiva n Te anira’a nö te fa’aö i roto i te hö’ë pupu n Te mau peu ho’oho’ora’a n Te hämanira’a i te tïtïräina n Te terera’a o te mau tupuna n Te tü’aro mä’ohi n Te mau huru hïmene n Te hïmene ’äi’a ’e töna faufa’a n Te fä o tä tätou mau ’ori n Te mau ’ori mä’ohi n Te mau mä’a nö te fenua n Te mau ’aito i roto i te ’ä’ai n Te mau i’oa fenua n Te ta’urua o te Heiva TÄPURA REO TAHITI CM2

12

’A hi’o mäite i teie höho’a fenua ’e ’a parau mai. g E aha te mau ta’amotu ? g E aha te mau reo i teie mau ta’amotu ? g Näfea ’ia aroha ana’e i te mau motu ? ’A TÄU’APARAU ta’amotu : archipel Ma’areva : Gambier Matuita : Marquises Tuha’a pae : Australes Tötaiete : Société Motu nö ni’a mata’i : Îles du Vent Motu nö raro mata’i : Îles Sous-le-Vent höho’a fenua : carte 1 Nö te tauturu ia ’oe 1 Te ihotumu 13

’A FA’ARO’O ’IA MÄRAMARAMA ’A hi’o i teie mau höho’a ’e ’a fa’aro’o. Émiliane TEHINA 21/06/01 Hikueru Pierre BARSINAS 20/01/98 Nuku Hiva Vaiiti MANUEL 10 matahiti Rurutu Ariiveheata TEPA 10 matahiti Tahiti Meitetaki TEAKAROTU 10 matahiti Rikitea tö + au/vau = tö’u ia + au/vau = iä’u tö + ’oe = tö ’oe ia + ’oe = ia ’oe Ha’amana’o 2 01 14

’A fa’a’ite mai ma te maumau ’ore, ’o vai ’oe. I teienei, ’a fa’a’ite i te parau o te mau ti’a ’örero ma te maumau ’ore (’ia au i te höho’a). ’Ua fa’ahiti ’o Ariiveheata : g i töna i’oa, i töna pa’era’a g i töna matahiti, i töna mahana fänaura’a g i te ta’amotu ’e te fenua i reira ’oia e ora ai g i te mau ’una’una e fa’a’ohipahia nö te hämani i te ’ahu 15 ’ahu : vêtement pae’ore : pandanus huruhuru manu : plume d’oiseau nï’au firihia : feuille de cocotier tressée ’ahu fa’a’una’unahia : costume végétal Maintenant, je sais > poser une question pour me présenter ou présenter quelqu’un d’autre, et y répondre : ’Ia ora na, ’o vai tö ’oe i’oa ? g ’Ia ora na, ’o Tara tö’u i’oa. ’O vai tö ’oe pa’era’a ? g ’O Tepa tö’u pa’era’a. E hia matahiti tö terä tamähine ? g 10 tö Vaiiti matahiti. E aha tö ’oe mahana fänaura’a ? g ’Ua fänauhia vau i te 21 nö Tiunu matahiti 2001. I hea ’o Pierre e fa’aea ai ? g E fa’aea ’o Pierre i Nuku Hiva. Nö hea ’o Vaiiti ? g Nö te ta’amotu Tuha’a pae mai ’öna. > chercher et donner une information sur la cause : NÖ TE AHA ? gNÖ TE MEA ... Nö te aha ’oe e parau ai «kia ora na» ? g Nö te mea, e arohara’a nä roto i te reo pa’umotu. AI après le verbe permet de préciser que la question Nö te aha ? se rapporte bien à parau. On peut remplacer Nö te aha ? par son équivalent E aha te tumu ? ’UA ’ITE AU I TEIENEI ’A PARAU MA TE MAUMAU ’ORE 3 4 5 Nö te tauturu ia ’oe AU : ’O Pere au. / Tei Tahiti au. VAU : Nö Moorea vau. / E ’örero vau. / E manu vau. Ha’amana’o g i’oa g pa’era’a g matahiti g mahana fänaura’a g vähi fa’aeara’a Ma’areva - Matuita - Tuha’a pae - Tötaiete - Motu nö ni’a mata’i - Motu nö raro mata’i - te höho’a fenua - te ta’amotu - te ’avei’a - te apato’erau - te apato’a - te tö’o’a o te rä - te hiti’a o te rä ’A TÄMAU

’A fa’a’ï mai i te papara’a ’öpü feti’i o Marama. 16 7 ’A tai’o ’ia märamarama. 6 O marque un lien familial. Observe la contraction : TE + O = TÖ te metua vahine o Marama g tö Marama metua vahine te tuahine o Marama g tö Marama tuahine Ha’amana’o ’A TAI’O Te ’utuäfare o Marama - ’Ia ora na e Pito. - ’Ia ora na e Marama. E Marama, ’o vai tö ’oe nä metua fänau ? - ’O Tihoni tö'u metua täne ’e ’o Mareta tö’u metua vahine. - I hea ’outou e noho ai ? - I Arue. - E Marama, të ora noa ra tö ’oe mau tupuna ? - ’Ë. ’O Terii ’e ’o Herenui te metua fänau o tö’u päpä. ’O Taniera ’e ’o Rava te metua fänau o tö’u mämä. - ’O ’oe ana’e te tamari’i i roto i teie ’öpü feti’i ? - E ’ere, e maha mätou. ’O Tarita, te matahiapo, ’e ’o Mere, te ’aiü fänau ’äpï, te mau tamähine. ’O Tama, te piti o te tamari’i, ’e ’o vau nei, te mau tamäroa ïa. - Mäuruuru maita’i e Marama nö teie mau parau iti ! ’A pärahi rä, të ho’i nei teie i te fare ! >2 éléments : NÄ gnä mata gnä metua >Plus de 2 éléments : NÄ + nombre gnä tamari’i e maha Ha’amana’o

17 ’A PÄPA’I ’O VAI ’O HENRI HIRO ? ’Ua fänauhia ’o Henri HIRO i te mahana mätämua nöTënuare i te matahiti 1944 i Moorea. Terä rä, ’ua ora na ’oia i Punaauia. I töna pa’arira’a mai, ’ua haere ’oia i Montpellier, e tïtau i te parau tü’ite nö te pae o te fa’aro’o. I töna ho’ira’a mai i te fenua nei, i te matahiti 1972, ’ua rau te ’ohipa o täna i rave. ’Ua rohi noa ’oia nö te hïro’a tumu mä’ohi. ’Ua fa’atere ’oia i te pü «La Maison des Jeunes de Tipaerui». - 1976-Më 1979 : ’Ua riro ’oia ’ei fa’atere nö Te Fare Tauhiti Nui. - 1990 : ’Ua päpa’i ’oia i te hö’ë puta pehepehe i tä’u nünaa, tei nene’i-fa’ahou-hia i te matahiti 2004 e te pü HAERE PÖ. - ’Ua täviri ato’a ’oia i te mau höho’a ’äfata teata : Le château (1979), Le rescapé de Tikeroa (1981), Ariipaea vahine (1978), Hono le lien (1983), Les Immémoriaux (1982), Marae (1983). ’Ua pohe ’o Henri HIRO i te 10 nö Mäti i te matahiti 1990 i Huahine. Teie täna parau pa’ari : «’Aita vau e ’ite fa’ahou ra i tö’u fenua, ’aita tö’u fenua e ’ite fa’ahou ra iä’u.» ’A vauvau mai i te mau mana’o faufa’a o tä ’oe i täpe’a mai. 9 8 ’A päpa’i mai i te parau ti’ara’a ta’ata o tö ’oe hoa i piha’i iho ia ’oe ma te fa’a’ohipa i te mau ’ite o tä ’oe i ha’api’i mai. 10 ’A TAI’O ’UA ’ITE AU I TEIENEI PARAU IHOTA’ATA Pa’era’a I’oa Mahana fänaura’a Vähi fa’aeara’a te ’öpü feti’i - te pa’era’a - te tupuna - te metua (täne / vahine) - te ’aiü - te maeha’a - te matahiapo ’A TÄMAU Maintenant, je sais > répondre à des questions sur ma famille et questionner mes camarades : ’O vai tö ’oe nä metua ? g ’O Tihoni tö’u päpä, ’o Mareta tö’u mämä. E hia ’outou i roto i te ’utuäfare ? g E piti tamähine, ’o vau ana’e te tamäroa. ’O vai tö ’oe tupuna ? g ’O Terii tö’u päpä tupuna. > exprimer une action accomplie quel que soit le moment dans : le présent (ça y est, c’est fait) g ’Ua ta’oto ’öna i teienei. le passé (ça y est, c’est du passé) g ’Ua fänauhia ’öna i te matahiti 1944. le futur (sûr, ce sera réellement fait) g ’Ua reva tätou i Moorea ananahi. Les compléments i teienei, i te matahiti 1944, ananahi servent à orienter dans le temps. > dire que l’action est ou n’est pas accomplie : ’Ua ho’i mai rätou ? g ’Ë, ’ua ho’i mai (rätou). g ’Aita ! ’Aita rätou i ho’i mai !

FA’A’OHIPARA’A A - ’Äna’ira’a motu E - Ta’o fa’a’ohipa-ato’a-hia nö te pëpe 1 - Metua pa’ari 2 - Tamaiti fänau mätämua roa, te feiä pa’ari 3 - ’Aua’e maoti räua i fänauhia mai ai au A - ’O Mänava te tamähine o Vaea. E - Nö Tautira tä mätou ’orometua. E fa’aea ’öna i ’ö. F - ’Ua reva töna hoa i te fenua Raroto’a. I - E hina’aro vau i teie pënitara ’ere’ere. ’Ua fänauhia ’o………........................................ ........................................................................... I’oa pi’i : Sabrina Pa’era’a : LAUGHLIN Mahana fänaura’a : 05/09/1978 I (’oire, fenua) : Papeete, Tahiti - Pörïnetia faräni Ti’ara’a ta’ata : faräni Reo hïmenehia : mä’ohi, faräni, peretäne A - E pae …………….. e vai nei i Pörïnetia faräni. E - ’O ……………… te motu i apato’a roa. F - Tei te pae ……………….. nö Pörïnetia faräni te ta’amotu Matuita. H - Nö te aroha i te ta’ata, e parauhia ……………… i Mangareva, ……………. i Maupiti, ……………. i Hao, ……………. i Rapa ’e ……………. i Hiva Oa. A - te / Papeete / nö / ’O/ Pörïnetia faräni. / ’oire pü / E - here /mämä rü’au. / nä’u / tö’u /mea / E / roa / F - pae / roto / i / ’utuäfare. / tamari’i / E / i / tö’u / 18 1 Ta’o pe’a. 2 ’A fa’a’ï i te mau ’ïrava. 3 ’A ui ma te ta’o tano. 6 ’A päpa’i i te orara’a o te mau ta’ata i muri nei. A - ’Ua fänauhia ’oe i Makatea ? E - Inanahi po’ipo’i, ’ua inu vau i te taofe. F - ’Ua täu’aparau ’öna e te fa’atere ha’api’ira’a, i teie avatea. I - ’Ua fa’aro’o tätou i te mau reo mä’ohi, i teie mahana. 5 ’A ’aipä mai i teie mau ’ïrava. 4 ’A fa’anaho mai i te mau ta’o nö te patu i te ’ïrava tano. ’Ua fänauhia ’o………........................................ ........................................................................... 1 2 3 E A I’oa pi’i : Pierre Pa’era’a : GARAND I’oa pi’i-noa-hia : Garou Mahana fänaura’a : 26/06/1972 I (’oire, fenua) : Sherbrooke - Tanata Ti’ara’a ta’ata : tanata Reo hïmenehia : faräni, peretäne

19 A E F H © MATAREVA ’A hi’o mäite i teie höho’a ’e ’a parau mai. g Të aha nei rätou ? g Nö hea rätou ? g E aha te tä’amura’a e vai nei i rotopü i teie mau ta’ata ? 1 Porotoru nö Pörïnetia : Triangle polynésien Vaihï : Hawaï Rapa Nui : Île de Pâques Niuterani, Aotearoa : Nouvelle-Zélande tä’amura’a : lien, relation peu tumu : coutume Nö te tauturu ia ’oe ’A TÄU’APARAU 2 TE MAU FENUA nö te POROTORU NÖ PÖRÏNETIA

20 ’A TAI’O Teie te mau fenua e vai nei i roto i te Porotoru nö Pörïnetia. g’O vai nä fenua e toru e vai nei i te hiti poro ? g’O vai te tahi atu mau fenua tä ’oe e ’ite nei i roto i te Porotoru nö Pörïnetia ? g’Ua ’ite änei ’oe i te tahi atu mau motu e vai nei i roto i teie tuha’a ? ’A ’imi mai i te tahi atu mau motu ’aore rä te fenua e vai nei i roto i teie tuha’a moana. g’Ua ’ite änei ’oe nö te aha teie mau fenua i ha’apupuhia ai i roto i teie porotoru ? 3 2 Te terera’a o te mau tupuna i te tau ’äuiui. ’A pähono mai. hänere : 100 tauatini : 1000 i muri a’e ia Ietu-Metia : après J.-C. tahito, ’auiui : ancien hou ia Ietu-Metia : avant J.-C. Pätitifä, Pätifita : Pacifique Hämoa : Samoa Toga : Tonga ’Uvea : Wallis Nö te tauturu ia ’oe g’A hi’o mäite i teie höho’a ’e ’a tätara hu’ahu’a i te terera’a o te mau tupuna. g’A fa’a’ohipa ato’a i te mau ta’o tä ’oe i ha’api’i mai i roto i te ha’api’ira’a mätämua (te ’avei’a …). 4 1000 hou ia Ietu-Metia Toga - Hämoa ’Uvea Raroto’a - Tuha’a pae - Tötaiete - Tuämotu - Matuita Vaihï - Rapa Nui Aotearoa 0 500 800 1000 1300 i muri a’e ia Ietu-Metia PAPEETE Mai Papeete mai au. g Je suis parti de Papeete. PAPEETE PAPEETE PAPEETE Nä Papeete mai au. g Je suis passé par Papeete. Ha’amana’o E haere au i Papeete. g Je vais à Papeete. Nö Papeetemai au. g Je viens (suis originaire) de Papeete.

na’ina’ira’a : enfance o’e : famine hia’ai : désirer ardemment vauvau : exposer, étaler ha’afïtï : faire à la manière des Fidjiens 21 ’A FA’ARO’O ’IA MÄRAMARAMA Teie te hö’ë hïmene nö te fenua Futuna. ’A fa’aro’o ’e ’a tai’o. I muri iho, ’a tai’o i te hurira’a nä roto i te reo tahiti. 6 Nö te tauturu ia ’oe Uira’a : g E aha te tueara’a ’e te ta’a’ëra’a i roto i teie mau reo ? g E aha tä ’oe e täpe’a mai ? g ’Ua ’ite änei ’oe i te tahi mau ta’o nö terä ’e terä reo ? g ’A ’imi i te ta’o « ra’i » nä roto i taua mau reo ra. ’A fa’a’ohipa i te mau räve’a : natirara, puta fa’atoro ... Te tahi mau reo e fa’a’ohipahia nei i roto i te Porotoru nö Pörïnetia. 5 Reo tahiti Reo mäori Reo faka'uvea Reo vaihï Reo rapa nui Reo hämoa ta’ata tangata tagata kanaka tangata tagata fare whare fale hale hare fale hoa hoa kaume’a hoaloha hoa ’aumea i’a ika ika i’a ika i’a toru toru tolu kolu toru tolu va’a waka vaka wa’a vaka va’a ra’i ....... ....... ....... rani ....... ... .... Kua kau manatu’i Ki lokü ’iki’iki I temi oge fuli Loku fia ma’uli Pulaka o li’ua I loku tae mai Ko le temi leinei Kua kai pane vali Të ha’amana’o nei au I tö’u na’ina’ira’a I te tau o’e Tö’u hia’ai i te ora ’Aore e mä’a E ha’aputu I teienei Të ’amu nei mätou i te faraoa pata. Tuku mu’a ke fakamatala Tuku mu’a ke fakamatala A tou ’ano’aga Mo leia lakaga Sulu mai okotou lava Fakafiti fakatoga Kua sulu fakasa’amoa Ko Uvea mo Futuna Na mativa mo koloa ’A vaiiho mai iä’u ’ia vauvau ’A vaiiho mai iä’u ’ia vauvau I tö mätou orara’a I terä ra tau ’A ’ö’omo i tö ’outou päreu Ha’afïtï mai, fa’atoga mai Fa’ahämoa atu mätou, Mea iti te mau faufa’a a Wallis ’e Futuna Uira’a : g E aha tö ’oe mana’o i ni’a i teie hïmene : te ’otora’a, te mau reo, te reo futuna ? g ’A tätara mai i te mau mana’o faufa’a tä ’oe i täpe’a mai. g E aha te tü’atira’a i te reo tahiti ? g ’Ua ’ite änei ’outou i te hö’ë hïmene tahiti e fa’ahiti nei i teie mau mana’o ? Nō te parau fare, e parau te reo hämoa fale. ’Ia parau te reo tahiti f, e parau te reo māori wh, te reo rapa nui h … Ha’amana’o ’UA ’ITE AU I TEIENEI Maintenant, je sais > situer des pays ou des îles > parler de déplacement d’un lieu à un autre > comparer la langue tahitienne aux autres langues de la même famille > évoquer, décrire une action au moment où elle se passe TË … NEI ou TË … RA Si je veux savoir ce que tu es en train de faire, j’ai deux manières de demander et répondre : g Të aha nei ’oe ? : Qu’es-tu en train de faire ? (à cet instant même où je parle) Të tai’o nei au. : Je suis en train de lire. g Të aha ra ’oe ? : Qu’es-tu ou qu’étais-tu en train de faire ? (peu importe dans le temps) Të tai’o ra vau. : J’ai déjà commencé à lire (dans le passé) et je continue à le faire. Cette dernière forme est plus utilisée pour sa souplesse d’emploi dans le temps. > dire que je ne suis pas ou que je n’étais pas en train de lire : ’AITA … E … NEI ou ’AITA … E … RA g ’Aita vau e tai’o nei. : Je ne lis pas. (à cet instant précis) g ’Aita vau e tai’o ra. : Je n’étais pas en train de lire. (dans le passé ou dans le présent) Porotoru nö Pörïnetia - te moana Pätitifä - Vaihï - Aotearoa - Rapa Nui - te na’ina’ira’a - te o’e - vauvau ’A TÄMAU 02 Hö’ë noa tuha’a teie o te hïmene 03

22 ’A TAI’O ’E ’A HA’A Teie te hö’ë fa’aineinera’a mä’a nö te fenua ’Uvea. ’A tai’o. 7 1. Tele te ’ü ’ufi pea fufulu ke ma’a. 1. Tipitipi ’e oro i te ufi. 2. Kilisi te ’ufi ki he pesini pe ko he kumete. 2. Tu’u i roto i te hö’ë ’äu’a ’aore rä i roto i te ’ümete. 3. Huhua ki ai te hu’a niu pea natu fakatahi. 3. ’Äno’i i te ü ha’ari ’e fa’arapu. (Fakatokaga ki te hu’a niu na’a lahi fau kae gako). (’A ara, ’eiaha e fa’arahi roa i te ü ha’ari, e mea hinu). 4. Ka kua tonu tona natu pea ohu ’aki he fägogo ki te lau fusi lala. 4. ’Ia oti, e tu’u i teie mä’a i roto i te mau rau mei’a i pärarahia ma te fa’a’ohipa i te ’apu ha’ari. 5. Kofu ’aki ni lau mei e tolu pe e fä o nono’o’aki he pahu’a. 5. Pü’ohu i teie mau mä’a ma te fa’a’ohipa e toru ’aore rä e maha rau ’uru. 6. Pea ta’o ki te ’umu. 6. Tu’u i roto i te umu. Uira’a : gE aha tö ’oe mana’o i teie fa’aineinera’a mä’a o te fenua ’Uvea (i ni’a i te mau mä’a, te fa’anahora’a, te mau mo’iha’a i fa’a’ohipahia …) ? gE mea piri änei i te hö’ë fa’aineinera’a mä’a o te fenua nei ? I teienei, ’a fa’aineine i teie mä’a. ’A tämä’a maita’i ! FA’A + radical ou HA’A + radical Ces suffixes rajoutés à un radical ou à un mot peuvent donner les sens suivants : faire + radical, faire comme + radical, rendre + radical fa’arahi : e ha’a ’ia rahi ha’afïtï : e rave i te peu mai (tö/i) Fitï fa’ahīmene : e ani ’ia hīmene Ha’amana’o Faikai ’ufi Te « faikai » ufi Tokonaki Fo’i ’ufi Hu’a niu Lau fusi Pahu’a Lau mei Te mau mä’a Ufi Ü ha’ari Rau mei’a Te fä rau mei’a Rau ’uru

23 ’UA ’ITE AU I TEIENEI ’A PARAU MA TE MAUMAU ’ORE Te arohara’a i roto i terä ’e terä fenua Teie te mau reva nö te tahi mau fenua e vai nei i roto i te Porotoru nö Pörïnetia. 8 A - Siaosi, «Talofa» E - Hohepa, «Kia ora» F - Maire, «’Ia ora na» H - Ariki, «Iaorana» I - Lani, «Aloha» A E F H I «E tamähine ’o Lani. Të noho nei ’oia i te fenua Vaihï. Nö te aroha i te ta’ata, e parau te nüna’a vaihï : Aloha !». ’Ia au i teie ’ïrava, ’a patu mai i te tahi atu mau ’ïrava e parauhia e te mau tamari’i : A - E - F - H. Hämoa Aotearoa Rapa Nui Pörïnetia faräni Vaihï / Hava’i > indiquer une chose (action) à faire : g Pü’ohu i te mä’a. > faire une chose puis une autre : (action) ’ E (action) g Tipitipi ’e oro i te ufi. > faire deux choses en même temps : (action) MA TE (action) g ’Äno’i ma te fa’arapu. Maintenant, je sais > reconnaître et présenter une personne d’un autre pays > saluer dans les autres langues polynésiennes ’Ia ora na Ka’oha Talofa Ena koe Aronga Kia ora Aloha ’A TÄMAU te ufi - te rau - ’äno’i - oro - pü’ohu - te umu - te arohara’a - te nüna’a - te reva

24 FA’A’OHIPARA’A A - E va’a tau’ati tö ni’a i te reva o Pörïnetia faräni. E - Tei roto te Porotoru nö Pörïnetia i te moana Pätitifä apato’a. F - Të ora nei te nüna’a mä’ohi i Pörïnetia faräni. H - E mea piri te mau reo e parauhia nei i roto i te Porotoru nö Pörïnetia. A - Tei Tahiti ’oe, tei hea ïa te fenua Vaihï ? E - Tei Toga ’oe, tei hea ïa te fenua Hämoa ? F - ’O vai te fenua ’ä’ano piri a’e ia Vaihï ? H - ’O vai te fenua ’ä’ano piri a’e ia Rapa Nui ? A - Ilisapesi, tamähine, «Malo e lelei». E - Ru, tamäroa, «Kia ora na». F - Tulumani, tamäroa, «Alofa». 1 ’A huri nä roto i te reo faräni. 2 ’A patu mai i te tahi mau ’ïrava ’ia au i te ha’api’ira’a nümera va’u. 3 ’A hi’o i te höho’a fenua i roto i te fa’a’ohipara’a nümera piti, ’e ’a pähono i teie mau uira’a. 4 ’A päpa’i mai i te hämanira’a i’a ota ’ia au i te ha’api’ira’a nümera hitu. ’A fa’a’ohipa i te fa’atoro parau. Te mä’a : Te hämanira’a : A - Të ora ra te ta’ata tahiti i te fenua Vaihï. E - Të hämani nei tö’u taea’e i te mä’a mä’ori nä mäua. F - Të mana’o nei au e ta’o mä’ohi mau te ta’o « tihota». H - Të paraparau ra ’öna i töna hoa nä roto i te reo hämoa. I - Të tere ra te pahï mai te fenua ’Uvea e tae atu i Raroto’a. 5 ’A ’aipa mai i teie mau ’ïrava. A - Fa’aineine : ……… E - Ha’apoto : ……… F - Fa’atai’o : ……… H - Ha’amarü : ……… I - Fa’afutuna : ……… M - Ha’apäpa’i : ……… 6 ’A fa’a’ï i te mau ’ïrava.

9-10-11 NOVEMA g E aha teie tata’ura’a ? g I te hea mau motu e tupu ai te tata’ura’a ? g E aha te mau pupu i roto i te tata’ura’a ? ’A hi’o mäite i teie höho’a ’e ’a parau mai. 1 ’A TÄU’APARAU tata’ura’a : course piri’a täne : sénior homme mätuatua : vétéran piri’a vahine : sénior femme taure’a : junior Nö te tauturu ia ’oe 3 © F.T. Va’a 25

26 ’A FA’ARO’O ’IA MÄRAMARAMA ’A päpa’i i te äteara’a o te mau hoera’a (1-2-3-4), ’e ’a päpa’i i te mau motu. 2 tiromëtera (tm) : kilomètre tuha’a, hoera’a : étape Nö te tauturu ia ’oe Ha’amäramaramara’a Tuha’a mätämua : 44,5 tm Tuha’a piti : 27 tm Tuha’a toru : 58 tm Tata’ura’a vahine ’e taure’a : 45 tm ’A TÄU’APARAU ANA’E ’A täu’aparau ’e te tahi atu tamari’i. ’A tai’o i te uira’a ’e ’a ’imi i te pähonora’a. 3 I roto i tä ’oe puta päpa’i, ’a päpa’i i te mau tuha’a o teie va’a. 4 tino va’a : coque ’ïato : pièce de bois qui relie le balancier à la pirogue ama : balancier hoe : rame rapa : partie plate de la rame Nö te tauturu ia ’oe A E F H I 1 - E aha tä tätou e ’ite nei ? 2 - E hia va’a ? 3 - E va’a aha terä ? 4 - E aha te mau poti i muri mai ? 5 - Tei hea te hoera’a ? 3 - Të ’ite nei tätou ……. 4 - E …… te poti i muri. 5 - E …… va’a. 2 - Tei …… te hoera’a. 1 - E va’a …… terä. 4 - ..........tm 1 - ..........tm 2 - ..........tm 3 - ..........tm …… …… …… …… ’A PÄPA’I 04

27 pëperu : barreur de pirogue fa’ahoro : rameur donnant le rythme tärë : rameur indiquant le changement de côté Nö te tauturu ia ’oe A E F ’A täma’i piri mai. 5 ’A ’imi ’o vai te ta’ata A, te E ’e te F. 6 te hoe te tino va’a te ama A - E ta’ahuri te va’a mai te peu ’aita ’oia. E - Nä te ’iato e tü’ati i te ama ’iana. F - E’ita te va’a e tere mai te peu ’aita ’oia. 1 - E aha te ti’ara’a o te ta’ata hoe i mua roa (i te va’a) ? E aha täna ’ohipa ? 2 - E aha te ti’ara’a o te ta’ata hoe i muri roa (i te va’a) ? E aha täna ’ohipa ? 3 - E aha te ti’ara’a o te ta’ata e fa’a’ite ra i te mau tauira’a ? Maintenant, je sais > évoquer le moment et /ou le lieu où se concrétise l’action, l’événement, la propriété ou l’entité précisé(e) par le radical en collant le suffixe RA’A à ce radical. RA’A peut être suffixé à la plupart des mots tahitiens : g hoera’a va’a : te taime/te vähi e hoe ai i te va’a g muara’a va’a : te vähi i mua i te va’a g pöra’a : te taime e pö ai > décrire les différentes étapes d’une course > demander les caractéristiques de la pirogue et y répondre : E aha terä ? g E va’a terä. E va’a aha terä ? g E va’a hoe terä. / E va’a ono terä. ’UA ’ITE AU I TEIENEI te tata’ura’a - te hoera’a va’a - te täne - te hine - te vahine - te taure’a - te tuha’a hoera’a - te mätämua - te piti o te tuha’a - te toru o te tuha’a - te hope’a - te tiromëtera - te äteara’a - te tino va’a - te ’ïato - te ama - te ti’ara’a - te pëperu - te tärë - te fa’ahoro ’A TÄMAU Deux manières de dire : > La 1re pirogue, la 2e pirogue, la 3e pirogue …, la dernière. - Te va’a mätämua, te piti o te va’a, te toru o te va’a, te va’a hope’a. - Te va’a mätämua, te va’a piti, te va’a toru, te va’a hope’a. Ha’amana’o

28 ’A FA’ARO’O ’IA MÄRAMARAMA ’A mäta’ita’i e ’a fa’aro’o maita’i i teie tuha’a ve’a. ’A TÄU’APARAU ANA’E ’A tai’o ’e ’a ha’uti : Ta’ata päpa’i ve’a / Ta’ata hoe. 7 ’A fa’aro’o ’e ’a hïmene. ’A hoe i te va’a 8 9 PV TH - Te tahi mana’o ? - E ’oa’oa rahi nö teie rë mätämua i roa’a mai ia mätou. - E aha te huru o te hoera’a ? - E hoera’a ätea roa i teie nei mahana. - E aha te ’avei’a tä ’outou i täpe’a mai ? - Nä te pae apato’a mätou i te hoera’a mai, e mea fa’ahe’e noa nä ni’a i te väve’a. - ’E te piti o te pupu, e aha te mana’o ? - ’Aita, e mea itoito mau terä rä e vai ara noa nö te mea e mea püai ato’a rätou. - Mäuruuru i te pähonora’a mai. PV TH PV TH PV TH PV PV TH päpa’i ve’a : journaliste haruharu i te mana’o : interviewer mana’o : opinion, ressenti, quelque chose à dire rë : prix, récompense fa’ahe’e : surfer, glisser väve’a : houle hoera’a va’a : course de pirogues Nö te tauturu ia ’oe ’A rave ’a mau i te hoe ’A hoe i te va’a Nä ni’a i te moana ’A hoe i te va’a Färiuriu nei tö’u mata I te ’are o te moana Fäfati mai i ni’a roa ’A rave ’a mau i te hoe (Roru) ’A hoe ’a hoe ’A hoe i te va’a ’A hoe ’a hoe ’A hoe i te va’a ’Auë i te ta’i navenave Te rapa o te hoe E hoe ä vau i Tahiti Tö’u ’äi’a here rave : prendre mau : saisir fermement färiuriu : promener son regard ’are : vague fäfati : déferler (vagues) ta’i navenave : chant mélodieux Nö te tauturu ia ’oe 1 - E aha te tai’o mahana o teie tuha’a ve’a ? 2 - E aha te tumu parau ? 3 - ’O vai tei haru i te rë ? Nö te piti o te tuha’a ? ’E nö te tuha’a hope’a ? 4 - E aha te tai’o uäti a te mau pupu ? 05 06 07 © F.T. Va’a ’A PARAU MA TE MAUMAU ’ORE

29 ’A TAI’O ’A tai’o i te parau nö Hawaiki Nui Va’a. 10 ’A päpa’i i te ve’a iti nö te tata’ura’a « Te ’aito». 12 ’A tai’o mai i teie täpura. 11 hora : 03:17:37 (heure) minuti : 03:17:37 (minute) tetoni : 03:17:37 (seconde) upo’oti’a : vainqueur ’äna’ira’a : classement pi’ihia : appelé, nommé fa’atupu : organiser Nö te tauturu ia ’oe Nö te tahi fenua pi’ihia Havai’i mai te i’oa o teie tata’ura’a hoe va’a. Nö te Mä’ohi, ’o Raiatea te i’oa ’äpï o taua fenua ra. ’Ua tupu te hoera’a va’a Hawaiki Nui mätämua i te matahiti 1992. ’Ua fa’atupuhia te tata’ura’a a te mau vahine i te matahiti 1995 ’e tä te mau taure’a i te matahiti 1998. E 34 va’a rä’au tei ö mai i teie hoera’a mätämua i te matahiti 1992. I te tata’ura’a o te matahiti 2009, 134 va’a hämanira’a ’äpï tei ’ämui mai, e 5 pupu nö te ara mai. Maintenant, je sais > utiliser I pour introduire un complément d’objet, de temps ou de lieu : g ’A mau i te hoe ’e ’a hoe i te va’a. g ’Ua tupu te hoera’a va’a Hawaiki Nui mätämua i te matahiti 1992. g E reva te mau pupu hoe va’a i Huahine, i teie mahana. g Nö te va’a, e pärahi te fa’ahoro i mua. > exprimer l’impératif avec ’A : g ’A hi’o maita’i ! g ’A päpa’i mai i tö oe mana’o ! > lire un tableau de classement > rédiger un article sur un événement ’UA ’ITE AU I TEIENEI te upo’oti’a - te rë - haru i te rë - te hora - te minuti - te tetoni - te ’äna’ira’a - te ha’apurorora’a teata - te ve’a - te fa’arevara’a - te täpaera’a - te väve’a - ’ämuihia ’A TÄMAU ’A pähono mai i te mau uira’a : g ’O vai te pupu i upo’oti’a mai i te tata’ura’a hoe va’a Hawaiki Nui 2010 ? g ’O vai tei haru mai i te rë piti ? g E hia hora tä te pupu mätämua i roa’a i nä tuha’a e toru ? g E aha te ’äna’ira’a o te pupu Vaihī ? HAWAIKI NUI VA’A - ’ÄNA’IRA’A HOERA’A TÄNE 2010 ’A PÄPA’I ’Äna’ira’a Va'a PUPU MOTU /FENUA Tuha’a 1 Tuha’a 2 Tuha’a 3 ’ÄMUIHIA Ti’ara’a Tai’o uäti Ti’ara’a Tai’o uäti Ti’ara’a Tai’o uäti Ti’ara’a Tai’o uäti 1 76A TEAM OPT Tahiti 3 03:17:37 0 01:53:33 3 04:13:06 3 09:24:16 2 324 SHELL VA’A Tahiti 0 03:11:47 3 01:53:48 6 04:15:16 6 09:20:51 3 505 PADDLING CONNECTION Tahiti 2 03:15:42 3 01:55:15 7 04:13:36 7 09:24:33 4 32A EDT VA’A Tahiti 4 03:21:32 5 01:56:45 14 04:21:36 14 09:39:50 5 76B SHELL VA’A Tahiti 7 03:26:50 4 01:56:22 21 04:25:50 21 09:49:02 6 360A TEAM HAWAII Vaihï 5 03:23:59 14 02:01:38 23 04:18:39 23 09:44:16 ’Äna’ira’a Va'a PUPU MOTU /FENUA Tuha’a 2 Ti’ara’ a Ta i’o uäti 1 76A TEAM OPT Tahiti 3 03:17:37 2 324 SHELL VA'A Tahiti 0 03:11:47 3 505 PADDLING CONNECTION Tahiti 2 03:15:42 4 32A EDT VA'A Tahiti 4 03:21:32 5 76B SHELL VA'A Tahiti 7 03:26:50 6 360A TEAM HAWAII Vaihï 5 03:23:59 ’O ... te pupu mätämua, i te tuha’a 2 o te hoera’a, 03:17:37 te tai’o uäti.

30 FA’A’OHIPARA’A A - E fenua ätea a’e ’o Faräni ia Marite. E - ’O Team OPT te tuha’a mätämua. F - ’O Shell va’a te pupu püai roa a’e. H - ’O Paddling Connection va’a te ti’ara’a toru. A - te pae / haerera’a mai / rätou / nä / i te / apato’a E - tätou / nä / fa’ahe’e / i te / e mea / väve’a / ni’a F - e hoe / e tae roa / i Moorea / rätou / Tahiti / nä E ……… ’o Heimana. I te matahiti 2010, ’ua hoe ’öna i te ……… Hawaiki Nui. ’Ua haru mai täna ……… i ……… . I roto i täna pupu, e ……… töna ti’ara’a. Te ……… te mea fifi roa a’e, e mea ……… ’e e mea teitei te väve’a. I te tata’ura’a, ’ua pararï ……… i te üra’a i te ………. . 1 ’A ’imi mai i te ’äna’ira’a nö te hoera’a Hawaiki Nui o teie matahiti (i roto i te mau ve'a änei, te tahua natirara änei > http://www.hawaikinuivaa.pf). 2 ’A fa’a’ï mai i teie parau päpa’i ’ia au i te mau ta’o i muri nei : tata'ura'a - pupu - püai te mata’i - tuha’a hope’a - pëperu - te piti o te rë - ama - täna hoe - ta’ata hoe. 3 ’A huri mai nä roto i te reo faräni. 4 ’A fa’anaho mai i te mau ’ïrava. HAWAIKI NUI VA’A - ’ÄNA’IRA’A HOERA’A TÄNE ’Äna’ira’a Pupu Motu / Fenua Tai’o uäti 1 2 3 4 5 1 2 5 3 4 F H I A E A - Ti’ara’a toru o te va’a nö te fa’a’ite i te tauira’a pae E - Te i’oa o te tata’ura’a rahi i Raromata’i F - «Course» nä roto i te reo tahiti H - E’ita te va’a e tere mai te peu ’aita ’oia I - I reira vau e pärahi ai 1 - E ta’ahuri te va’a mai te peu ’aita ’oia 2 - Ti’ara’a mätämua o te va’a nö te fa’atoma 3 - To’erau ’aore rä Mara’amu 4 - Ti’ara’a ono o te va’a nö te arata’i i te va’a 5 - E ’ere i ni’a 5 Ta’o pe’a

31 ’A TÄU’APARAU ’A hi’o mäite i teie höho’a ’e ’a parau mai. g Nö te aha teie parau pia ? g E aha te aura’a o te mau tai’o mahana ? g Nö te aha e parauhia ai Matari’i ? ra’i : ciel feti’a : étoile hui tärava : groupe d’étoiles fänau : naître noho : rester avec märamarama : lumière Nö te tauturu ia ’oe 1 20 nö novema 20 nö më E piti aura’a nö Matari’i : te ha’amatara’a o te tau o te ari’i ’aore rä te mau mata ri’i. ’A noho Ta’urua nui ia Te’urataui-e-pä, ’a fänau täna ari’i, ’o te hui tärava ’o Matari’i, ’o Mere ’e ’o Te-uru-mere-mere. 4 te TAU MATARI’I

RkJQdWJsaXNoZXIy NzgwOTcw