Reo Tahiti CM2

59 ’A TAI’O ’E ’A HA’A Näfea ’ia hämani i te hö’ë mou’a auahi ? 7 ’UA ’ITE AU I TEIENEI te hiona - te mauha’a tumu - te hämanira’a - te mou’a auahi - mäni’i - ha’apo’i - ha’apu’u - fa’a’oe’oe - te ’auvaha - piha’a - te fäito - te ’äfa - te tenetimëtera - te täipu - te häpaina Tauiha’a - hö’ë ’iri rä’au (50 tem i te ’ä’ano) - hö’ë möhina ’ürina na’ina’i (pau) - täpiri rä’au ’uo’uo - hö’ë häpaina fäito - hö’ë tämarö ’A tahi : ’a rave i te ’iri rä’au ’e ’a täpiri i te möhina pau i röpü maita’i. ’A toru : nä taua ’auvaha ra, mäni’i i te fäito ’oia ho’i : hö’ë ’äfa häpaina pu’a ’äu’a, hö’ë ’äfa häpaina vineta, 4 ’aore rä 5 punu täipu taofe ’ino, hö’ë i ni’a i te maha o te häpaina bicarbonate de soude. ’A maha : ’a hi’o rä i te piha’ara’a o te mou’a auahi nä roto mai i te ’auvaha. Hämanira’a tenetimëtera (tem) : centimètre mëtera : mètre ’äfa häpaina : ½ verre hö’e i nia i te maha o te häpaina : ¼ de verre punu täipu na’ina’i : cuillère à café punu täipu rahi : cuillère à soupe Nö te tauturu ia ’oe Mauha’a tumu - ma’a pu’a ’äu’a - ma’a taofe ’ino - ma’a vineta - ma’a bicarbonate de soude - ma’a vari ’araea ’A piti : ’a ha’apo’i i te möhina ma te ha’apu’u fa’a’oe’oe mai te mou’a auahi. ’A ha’apo’i i te möhina ’eiaha rä te ’auvaha. Maintenant, je sais > comprendre une histoire grâce aux connecteurs A’ERA, MAIRA, IHORA, ATURA. Ces derniers se composent des directionnels A’E, MAI, IHO et ATU permettant d’orienter les actions qu’ils précèdent et sont combinés à la particule temporelle RA. Dans la narration, ils peuvent exprimer à la fois le temps, la succession logique des événements, l’orientation des actions selon le narrateur, les personnages de l’histoire, l’auditoire ou le lecteur. > écrire la suite d’un récit fictif > comprendre une fiche technique > utiliser quelques connecteurs pour ordonner les actions à réaliser : Ils servent aussi à organiser mes idées. ’A tahi, ... ’A piti, ... ’A toru, ... I te pae hope’a, ... MA’A désigne une petite quantité non négligeable et s’emploie aussi devant les mots indénombrables : g ’Ua inu vau ma’a pape. g ’A höro’a mai na ma’a tötörä. Ha’amana’o ’A TÄMAU

RkJQdWJsaXNoZXIy NzgwOTcw