Reo Tahiti CM2

38 ’A FA’ARO’O ’IA MÄRAMARAMA Teie hö’ë ’äparaura’a, ’a fa’aro’o maita’i. I tö Hina haerera’a i te ha’api’ira’a, ’ua färerei ’öna i töna hoa, ’o Herenui… 2 E aha ïa ? : Qu’est-ce que c’est donc ? piri : devinette täma’i piri : jouer aux devinettes tu’upiri : poser des devinettes Nö te tauturu ia ’oe Nö te tauturu ia ’oe Hina : Nö te aha ? Herenui : Nö te mea, ’a hi’o i te ’äuri ’ahu, mai te pahï ’oia, e tere mänina i ni’a i te ’ahu. Nö te aha ? Nö te mea, ’a hi’o i te … ? ’A TÄU’APARAU ANA’E ’A höro’a mai i te pähonora’a ma te mä’iti i te höho’a tano : - Nö te aha ? - Nö te mea, ’a hi’o i te … 3 te häva’e te ta’ata te ’ämarara te tötara te painapo te ata te tuava te pëpe te hi’o te mau täupo’o PIRI 1 PIRI 2 PIRI 3 PIRI 4 PIRI 5 Po’ipo’i, e maha ’ävae, avatea piti ’ävae, ahiahi e toru ’ävae. E aha ïa ? Fare iti, pou hö’ë. E aha ïa ? Rau tö ni’a, rau tö raro, mä’a tö röpü. E aha ïa ? Hi’o mai, hi’o atu. E aha ïa ? Pahï fa’auta naero. E aha ïa ? ÏA permet de renvoyer à un mot et /ou à une phrase posés ou dits précédemment pour les préciser, expliquer ou les définir. g Tenä piri, te tötara ïa. g Terä mou’a, ’o Tohive’a ïa, tö Moorea ïa hanahanara’a. Ha’amana’o 11

RkJQdWJsaXNoZXIy NzgwOTcw