Reo Tahiti CM2

39 ’A FA’ARO’O ’IA MÄRAMARAMA ’A mäta’ita’i ’e ’a fa’aro’o i teie ti’a ’örero : Oliver TEPA. g ’A fa’aro’o maita’i i te fa’atomara’a : e mea päpü änei te parau, e he’e noa änei, e mea püai änei ? g ’A hi’o maita’i i te huru o te ti’a ’örero : te ’apara’a, te aro mata, te fa’a’ohipara’a i te tahua. 4 ’A tü’ati te höho’a fenua ’e te paripari. 5 PARIPARI NÖ ... PARIPARI NÖ ... Mai Vai’ehu’ehu e tae atu i Ruaoteto’a ’O A’ou’a ïa fenua i teie tau I Pere’aitü ’O Pä’ea ïa i teienei E mou’a tö ni’a ’o Mahuta’a E tahua tö raro ’o Taruruaimoa E ’ötu’e tei tai ’o Farahei E ava ’o ’Irihonu E vai ’o Vaihue Te marae ’o Pi’ihoro ’O Teri’itaumatatini te ari’i nui Te marae nui ’o Maraeta’atä Mai Pautu e tae atu i Tai’ari’ari ’O Vairao ïa fenua i teie tau ’Oia ho’i ’o Papeunu ’e ’o Vaiuru i terä ra tau E mou’a tō ni’a ’o Ra’anui E tahua tō raro ’o Tavani’a E ’ōtu’e tei tai ’o Poti’i E ava ’o Tapu’aeraha E vai ’o Vaipohe Te marae ’o Nu’utere ’O Teahahurifenua te ari’i nui Maintenant, je sais > poser et expliquer quelques devinettes > donner les limites d’une terre avec MAI … E TAE ATU I … Cette locution permet non seulement de délimiter dans l’espace mais aussi dans le temps. Elle précise l’idée d’un parcours d’un point de départ MAI jusqu’à un point d’arrivée E TAE ATU I … g Mai Vaihue e tae atu i Vaiteaho, ’o Papehue ïa fenua. g Te tau o Matari’i i ni’a, mai te 20 nö novema ïa e tae atu i te 20 nö më. > identifier une terre, et parler avec fierté de l’endroit où je vis ’UA ’ITE AU I TEIENEI te ava - te tahua - te marae - te ’öti’a - te ’änävai - te ’ötu’e - te ’arioi - te ari’i - te mähora - te ’äivi ’A TÄMAU TÖ permet de situer. Il précède un lieu, un locatif. g E ’ötu’e tö tai ’o Poti’i. On peut le remplacer par son équivalent TEI qui veut dire (ce) qui se trouve à … g E ’ötu’e tei tai ’o Poti’i. Ha’amana’o ava : passe ’ötu’e , ’öutu : pointe tahua : place publique, terrain de réunion (voir mähora) vai : rivière Nö te tauturu ia ’oe Hi’o atu, hi’o mai. E aha ïa ? E hi’o ! 12

RkJQdWJsaXNoZXIy NzgwOTcw