Reo Tahiti CM2

31 terera’a : rythme höho’a o te hïmene : dessin rythmique tämau : pulsation tärë : temps fort ’ïrava : phrase musicale ähe’e hïmene : couplet roru : refrain Nö te tauturu ia ’oe rahu : créer par magie hono : nouer firi : tresser en longueur nape : fibre de bourre de coco mörohi : disparaître tüoro : appeler, invoquer huia : un parent avec ses descendants hi’i : nourrir (allaiter), bercer Nö te tauturu ia ’oe te ’äuri - te perepere - te fa’a’ara’ara - te marü - te marü teitei - te hä’ü - te huti ’A PARAU MA TE MAUMAU ’ORE ’A fa’aro’o i te rïpene uira. Teie tä tätou hïmene ’äi’a. ’Ia au i te papa ture ’ötönömï, të ha’amau nei te Fenua i te mau taipe o te fenua mai te reva, te hïmene ’äi’a ’e te mau feti’a hanahana, ’ua ha’amanahia te hïmene ’äi’a «’Ia ora ’o Tahiti Nui» i te matahiti 1993. te höho’a o te hïmene - te tämau - te tärë 4 ’A hi’o mai i teie hïmene nota ’e ’a ha’api’i mai ma te pä’i i : 5 E aha te mau taipe o te fenua nei ? 81 ’A TÄMAU Maintenant, je sais > parler de quelques types de chants polynésiens et de leurs principales caractéristiques > nommer les voix masculines ou féminines qui composent le chœur dans un hïmene tärava > chanter l’hymne polynésien « ’Ia ora ’o Tahiti Nui » > enrichir mon vocabulaire en collant à des mots le préfixe TÄ qui signifie se servir de, faire avec..., à l'aide de... : nota (note) g tänota (donner une note, écrire une partition) tihota (sucre) g tätihota (sucrer) ’ü (couleur) g tä’ü (colorer / colorier) ’Ia ora ’o Tahiti Nui ’Ua rahu te Atua (i) tö’u ’äi’a Hono no’ano’a o te motu rau Heihei i te pua ri’i au ë E firi nape mörohi ’ore ’O tä’u ïa e fa’ateniteni nei Të tüoro nei te reo here O te huia ’A hi’i i tö aroha ’Ia ora ’o Tahiti Nui ’ë Pupu rohipehe 32 ’UA ’ITE AU I TEIENEI

RkJQdWJsaXNoZXIy NzgwOTcw