Reo Tahiti CM2

Nö te tauturu ia ’oe Maintenant, je sais > reconnaître quelques danses d’ailleurs et parler de leurs spécificités > exécuter quelques gestes de la danse ’aparima > reconnaître des pas de danse (masculins ou féminins) dans le ’öte’a > repérer en utilisant des locatifs : ’UA ’ITE AU I TEIENEI ’A PÄPA’I ’A mäta’ita’i i teie mau höho’a ’e ’a fa’a’ite ë nö te hea fenua terä ’e terä ’ori. 9 ’A täpa’o mai i te mau nümera i mua i te mau i’oa fenua. E ’ori mäori g … E ’ori päniora g … E ’ori marite g … E ’ori vaihï g … E ’ori rütia g … E ’ori tinitö g … Te mau täpa’o o te mau ’ori. ’A päpa’i i te ’ïrava ’ia au i te hi’ora’a i muri mai : g E fa’a’ohipahia te …… nö te ’ori ……. . 10 ’A päpa’i i te i’oa o te ’ori o tä ’oe e au. ’E ’a tätara i tö ’oe mana’o. 11 Te rima pa’apa’a’ina Te tähiri Te hue Te täupo’o Te arero ’A TÄMAU 1 3 5 2 4 6 päniora - marite - rütia - tinitö - te tähiri - pä’oti - ’öu’au’a pätia - fa’arapu - tä’iri tämau - taparuru NÖ TE : mettre en relation pour exprimer un but g Nö te + but. E hïmene nö te fa’ateni i te ’äi’a. E fa’a’ohipa i te rima nö te ’aparima. Ha’amana’o i mua : devant i mua mai : en face i muri : derrière i roto : dans, dedans i räpae : dehors i röpü : au milieu i te (pae) ’aui : à gauche i rotopü : entre i ni’a iho : sur i te ätea : loin i pïha’i iho : à côté i te hiti : au bord i te (pae) ’atau : à droite 89

RkJQdWJsaXNoZXIy NzgwOTcw