Reo Tahiti CM2

88 pä’oti : croiser comme des ciseaux pätia : piquer poro ’ävae : talon ’ao’ao : côté ’öu’au’a : sautiller fa’aha’eha’a : s’abaisser ’ui’ui : frottement hühä : cuisse tohe : fesse fa’arapu : remuer en tournant amoamo : lever (plusieurs fois) fa’atoma : faire un arrêt brusque tämau : en continu, permanent mahora : ouvert, dégagé ha’ama’a : écarter fati te turi : genou fléchi taparuru : claquement des pieds Nö te tauturu ia ’oe ’A TAI’O ’A tai’o i te mau ’ïrava ’e ’a täpa’o mai i te nümera o te höho’a. 6 ’A fa’aro’o ’e ’a hïmene. 7 ’A ’apa i teie ’ori ma te fa’a’ohipa i te mau höho’a i ni’a a’e. Tui Hei Te mau ’apa nö te tauturu ia ’oe ’A hi’o i te mau ’apa huru rau i roto i te pehe uira. Nö te tauturu ia ’oe 43 44 E pätia i te poro ’ävae ’atau (’aui) i mua, i ni’a, i raro, i te ’ao’ao. ’E, të ’öu’au’a ra ia te ’ävae ’aui (’atau) g … Täpiri i te ’ävae, fa’aha’eha’a, ’e nä te ’ui’ui o te hühä e fa’arapu i te tohe, fa’a’ohu i te tohe ’o te turuhia mai e nä poro ’ävae. g … Fa’aha’eha’a i te turi. I reira e täora ai i te ’öhure ma te fa’atoma i te pae ’atau ’e te ’aui ma te toma ’ore (tämau noa) (tä’iri i mua, tä’iri i muri e tä’iri fa’ahou.) g … Fa’aha’eha’a, ’ia mahora te turi. ’Ia fa’aho’i rä, i reira ïa e amoamo ai i te poro ’ävae. ’Ia ’ori te täne, ’ia täpiri i te poro ’ävae ’aore rä ha’ama’a ri’i noa. g … Ha’ama’a i te ’ävae, fa’aha’eha’a. Fati te turi, ’ei reira e fa’ataparuru ai i nä ’ävae. g … 8 45 Terä mai te tiare, terä mai te maire Terä mai te hei Tahiti Terä mai te tiare, terä mai te maire Terä mai te hei Tahiti ’A tui ana rä i te hei ’una’una ’Ei fa’ano’ano’a i tö täua tino ’A tui ana rä i te hei upo’o ’Ei ha’apeura’a nä’u i teie pö. 38 Pä’oti Fa’arapu Taparuru Tä’iri tämau ’Öu’au’a pätia 1 39 2 40 3 41 4 42 5 ’A PARAU MA TE MAUMAU ’ORE Henriette ALVES

RkJQdWJsaXNoZXIy NzgwOTcw