Reo Tahiti CM2

50 ’A FA’ARO’O ’IA MÄRAMARAMA I muri a’e i tö ’oe fa’aro’ora’a i te hïmene, ’a fa’atü’ati i te ähe’e o te hïmene i te höho’a tano. ’A ha’apäpü mai i tä ’oe pähonora’a. 2 Tïa’a noera Te hö’ë tamari’i I roto i te fare nï’au I ni’a i töna ro’i ë Moemoeähia ’oia. Te mahana noera ’Ite ’oia ë ’ua rau te huru Te tïa’a tamari’i Raro a’e i te mau ro’i. ’Äre’a rä töna ra E ’apu ha’ari noa ïa ’Ua pure ho’i ’oia Mai te ta’i ’e te ’oto. Ia Päpä iti Noera ’Eiaha ’ia mo’ehia Töna nä tïa’a iti ’Apu ha’ari... ’Apu ha’ari. Yves ROCHE A E F H ’OIA/ ’ÖNA Dans la chanson, la poésie ou les textes littéraires en général, la 3e personne du singulier est exprimée par ’oia au lieu de son équivalent ’öna d’usage plus courant. Il marque le respect, la considération et met en valeur le personnage. Ha’amana’o 1 2 3 4 17 18

RkJQdWJsaXNoZXIy NzgwOTcw