Reo Tahiti CM2

17 ’A PÄPA’I ’O VAI ’O HENRI HIRO ? ’Ua fänauhia ’o Henri HIRO i te mahana mätämua nöTënuare i te matahiti 1944 i Moorea. Terä rä, ’ua ora na ’oia i Punaauia. I töna pa’arira’a mai, ’ua haere ’oia i Montpellier, e tïtau i te parau tü’ite nö te pae o te fa’aro’o. I töna ho’ira’a mai i te fenua nei, i te matahiti 1972, ’ua rau te ’ohipa o täna i rave. ’Ua rohi noa ’oia nö te hïro’a tumu mä’ohi. ’Ua fa’atere ’oia i te pü «La Maison des Jeunes de Tipaerui». - 1976-Më 1979 : ’Ua riro ’oia ’ei fa’atere nö Te Fare Tauhiti Nui. - 1990 : ’Ua päpa’i ’oia i te hö’ë puta pehepehe i tä’u nünaa, tei nene’i-fa’ahou-hia i te matahiti 2004 e te pü HAERE PÖ. - ’Ua täviri ato’a ’oia i te mau höho’a ’äfata teata : Le château (1979), Le rescapé de Tikeroa (1981), Ariipaea vahine (1978), Hono le lien (1983), Les Immémoriaux (1982), Marae (1983). ’Ua pohe ’o Henri HIRO i te 10 nö Mäti i te matahiti 1990 i Huahine. Teie täna parau pa’ari : «’Aita vau e ’ite fa’ahou ra i tö’u fenua, ’aita tö’u fenua e ’ite fa’ahou ra iä’u.» ’A vauvau mai i te mau mana’o faufa’a o tä ’oe i täpe’a mai. 9 8 ’A päpa’i mai i te parau ti’ara’a ta’ata o tö ’oe hoa i piha’i iho ia ’oe ma te fa’a’ohipa i te mau ’ite o tä ’oe i ha’api’i mai. 10 ’A TAI’O ’UA ’ITE AU I TEIENEI PARAU IHOTA’ATA Pa’era’a I’oa Mahana fänaura’a Vähi fa’aeara’a te ’öpü feti’i - te pa’era’a - te tupuna - te metua (täne / vahine) - te ’aiü - te maeha’a - te matahiapo ’A TÄMAU Maintenant, je sais > répondre à des questions sur ma famille et questionner mes camarades : ’O vai tö ’oe nä metua ? g ’O Tihoni tö’u päpä, ’o Mareta tö’u mämä. E hia ’outou i roto i te ’utuäfare ? g E piti tamähine, ’o vau ana’e te tamäroa. ’O vai tö ’oe tupuna ? g ’O Terii tö’u päpä tupuna. > exprimer une action accomplie quel que soit le moment dans : le présent (ça y est, c’est fait) g ’Ua ta’oto ’öna i teienei. le passé (ça y est, c’est du passé) g ’Ua fänauhia ’öna i te matahiti 1944. le futur (sûr, ce sera réellement fait) g ’Ua reva tätou i Moorea ananahi. Les compléments i teienei, i te matahiti 1944, ananahi servent à orienter dans le temps. > dire que l’action est ou n’est pas accomplie : ’Ua ho’i mai rätou ? g ’Ë, ’ua ho’i mai (rätou). g ’Aita ! ’Aita rätou i ho’i mai !

RkJQdWJsaXNoZXIy NzgwOTcw