Annexes-LCP-Programmes-2016-Reo-magareva

Annexes aux Programmes 2016 adaptés à la Polynésie française - Langues et culture polynésiennes Polynésie Française – 2016 Page 11 2. S’EXPRIMER ORALEMENT EN CONTINU (CYCLE 2) / PARLER EN CONTINU (CYCLE 3) A1 : L'élève est capable d'utiliser des expressions et des phrases simples pour parler de lui et de son environnement immédiat. A2 : L'élève est capable de produire en termes simples des énoncés sur les gens et les choses. Capacités Exemples de formulations Connaissances culturelle et lexicale Connaissances grammaticale et phonologique ’akaeaearaga / i te marama (igoa) : - Kua ’ao au ki ..., kua (te ’aga i ’aga ia)... - e reva mātou ki... - e rire tōku akairiga kia / i te... 'āvata teata, ao ki te ko’i pūpū... Décrire une personne: - un ami Tō koe ’oa : E ’oa (i'oa) nōku. E (tipau) a ’ano tōna. E mea 'ou / tagata motua ake 'ōna iāku. E tamā’ine ta’iti nō (vā’i). E ‘oa mau 'ōna nōku... Relations amicales : ’oa tamāroa, ’oa tamā’ine, ve’ine... - frère, soeur, famille, ancêtre Tō koe akairiga / vēti’i / tupuna / ivi : Amenei tōku tugāne. Ko ’ōna te matakao. E rima mātou i te akairiga. Nō (motu/kāiga) mai tōku tupuna. Tū mari’e tōku tue’ine ki tōku pāpā. Liens familiaux : vēti'i, kōpū tagata, vēti'i piri / ātea, pāpā / māmā/kui tupuna a’ine/tupuna tamaroa - invité, étranger Eie ko (igoa), nō (kāiga) mai 'ōna. E varaga (reo) ta’aga 'ōna. E rātere / e tagata nō te kāiga ’iva. Démonstratifs : eie, - artiste, chanteur, peintre... E ta'ata ('ohipa) tuiro'o 'o (i'oa). Tāna tauto'ora'a 'oia te (tumu parau). Portrait des artistes. - héros, guerrier, chef, hautes personnalités Ko (igoa) te ta’i toa nō (kāiga) . E mea (’uru). E (tiatoga mo te patu/keu) tāna. Nāna i (aga). Nō reira (te ’aga i tupu mai). E etua (igoa) nō te... Kua riro mai (igoa) 'ei akariki nō (vā’i) i te (tau) ... Divinités et héros légendaires : etua, toa, (Raekeno, Akariki tea/Akariki pagu, Teagiagi ...), akariki (Teoa, Mateoa, Maputeoa...) Formation des noms propres Décrire un animal E ('ānimara) amenei. E ora 'ōna i (vā’i). E kai 'ōna te ... E (’uru ’ereraga) 'ōna. E ’akapa’a 'ōna te mamari / e ’ānau 'ōna. E (koa) 'ōna. Cris des animaux familiers : kokorioko, koa, u, kā,ketekete,

RkJQdWJsaXNoZXIy NzgwOTcw