Annexes-LCP-Programmes-2016-Reo-rurutu

Annexes aux Programmes 2016 adaptés à la Polynésie française - Langues et culture polynésiennes Polynésie Française – 2016 Page 23 3. PRENDRE PART A UNE CONVERSATION (CYCLE 2) / REAGIR ET DIALOGUER (CYCLE3) A1 : L'élève est capable de communiquer, de façon simple, à condition que l'interlocuteur soit disposé à répéter ou à reformuler ses phrases plus lentement et à l'aider à formuler ce qu'il essaie de dire. A2 : L'élève est capable d'interagir de façon simple et de reformuler son propos pour s'adapter à l'interlocuteur. Capacités Exemples de formulations Connaissances culturelle et lexicale Connaissances grammaticale et phonologique ...? 'a tīpu'u i te pae ... ē tae atu i te aroā ..., tei mua noa ia 'oe. - - E 'ore i te mea ātea. Tē ta'a ra ia 'oe terā (vā΄i) ?Tei muri noa mai ! Services administratifs : ΄are turuuta'a, ΄are rata... Magasins : ΄are toa, ΄are ΄o'ora'a 'a΄u, ΄are ΄o'ora'a rā'au... Lieux de loisirs : teata, ΄are tāmā'ara'a... - E mea nā΄ea / nā΄ea 'oe i te ΄anora'a mai ? - Nā raro noa ! - Nā ni'a i te (faura'o)... Moyens de transports : pere'o'o, pere'o'o ta'ata’a΄i, pere'o'o mata'eina'a, va'a, poti māroro, poti 'au΄opu Pa΄ī utara'a rātere, pa΄ī utara'a pere'o'o, manureva... Zone portuaire : Uā΄u, tāmaura'a pere'o'o / pa΄ī / poti, pa'era'a va'a / tao’a, ΄oropātete Interrogatif de moyen : nā’ea - Tei ΄ea te tāpe'ara'a pere'o'o mata'eina'a nō ('oire/ mata'eina'a) ? - Tei 'ō nei ! 'A tīa'i ri'i ma'a taime iti. - dans les transports - Te ΄ea pahī e reva i Tuāmotu ? - E uta ato'a terā pa΄īi te ΄oropātete ? - Terā pa΄ī 'ura'ura i 'ō mai i te uā΄u. - 'Ā, e uta teie pa΄ī i te ΄oropātete 'e te mau ΄uru tao’aato'a. Interrogatif : te ’ea - A΄ea te pa΄ī (i'oa) e reva / tāpae ai ? ΄ora a΄a ? - A (ma΄ana), i te ΄ora (nūmera). Repères temporels : ΄ora, minuti, ma΄ana, ’āva’e, ’epetoma’. Interrogatif de temps : a’ea - besoins immédiats - 'Aore 'oe e po'ia ra ? - E a΄a tā 'oe e ΄ina'aro ra ? - 'Aore tā'u e (moi΄a'a) - E a΄a terā ? -'Oia, ΄ano ana'e e tāmā'a. - 'Aore, 'ua pa'ia vau. - 'Aore tā 'oe e (moi΄a'a) ? - Tē ΄ina'aro nei au e (΄a'a). Phrase interronégative Affirmation : 'oia Négation (absence, inexistence) : 'aore ... e Epeler des mots familiers -Nā΄ea 'ia pāpa'i i te ta'o (i'oa) / i tō 'oe i'oa ? - 'A pī'āpā mai na ! -T,a,p,u,t,u Alphabet : pī'āpā, reta, 'eta, tārava, tu'i, tāumi, tāfare. Voyelles, consonnes : vauera / āreo, piri vauera / māta'i. Réalisation correcte des voyelles brèves. Allongement vocalique, occlusive glottale, “h” muet, « f » prononcé à demi (proche du [p]).

RkJQdWJsaXNoZXIy NzgwOTcw