Annexes-LCP-Programmes-2016-Reo-rurutu

Annexes aux Programmes 2016 adaptés à la Polynésie française - Langues et culture polynésiennes Polynésie Française – 2016 Page 22 3. PRENDRE PART A UNE CONVERSATION (CYCLE 2) / REAGIR ET DIALOGUER (CYCLE3) A1 : L'élève est capable de communiquer, de façon simple, à condition que l'interlocuteur soit disposé à répéter ou à reformuler ses phrases plus lentement et à l'aider à formuler ce qu'il essaie de dire. A2 : L'élève est capable d'interagir de façon simple et de reformuler son propos pour s'adapter à l'interlocuteur. Capacités Exemples de formulations Connaissances culturelle et lexicale Connaissances grammaticale et phonologique - E anana’i ra? - Anana΄i ra, e tāpati 19 nō tītema, mata΄iti 2011. Réduplication des mots : horoi – horohoroi 'amu - 'amu'amu - E anana΄i ? -E ’anana’i ra ? Passé ? futur ? mātāmua/’āmuri a’e -Anana΄i, e ma΄ana piti, 21 nō tītema, mata΄iti 2011. Année : Mata΄iti piti tauatini 'a΄uru ma ta’i… - ΄ora a΄a i teie nei? ? - E pae minuti toe e ΄ora 'a΄uru ai, i te pō / i te avatea. Heure : uāti, ΄ora, 'āfa, minuti, tētoni, nira / 'āuri poto / roa, , po’ipo’i, avatea (à partir de midi) … -'Ua ΄ora piti 'e te 'āfa i a’enei, e ΄o'i tāua. - E 'a΄uru mā pae minuti i ma'iri i te ΄ora ono i te po'ipo'i. - 'Aore ā i ‘ora, tīa'i ri’i ma'a taime. Découpage de la journée : Maruao, po'ipo'i, avatea, tapara'a ma΄ana, a΄ia΄i, pō, tuira’a pō. - à la maison : - 'Ua mā 'oe i te vai ? - Tē a΄a ra 'oe ? - 'Ā, 'ua pā’ū a'ena vau i te vai. - 'Āraua'e ri'i. - Tē māta'ita'i nei au i te 'āfata teata. Actions au quotidien : pā’ū i te vai, tāmā'a, ‘ororoi i te rima, pā΄ere i te rouru, porōmu i te ni΄o, moe, tunu i te mā'a, tāmā i te 'āua, pāra'u / 'o’i i te tītā, tāmā i te ‘are, ‘ōroi i te 'āu'a... - E a΄a te mā'a i teie pō ? - 'Ua pa'ia 'oe ? - E i'a tā΄a'ari 'e te raiti. - 'Aore ā. 'Ua mate roa vau i te po'ia. - 'Aore vau i pa'ia. Négation : 'Aore ... i - Tei ΄ea te (tao'a) ? - Tei ΄ea 'oe / 'o (i'oa) ? - Tei raro a'e i te ro'i. - Tei n'a vau i te tumu maiore. Habitat, pièces de la maison, mobilier : ΄are, ΄are tūtu / tāmā'ara'a, ΄are moera'a, ‘are vai / iti, vaira'a 'a’u, ro'i, pāra’ira'a, tūru'a, tāpo'i ro'i, purūmu … Interrogatif de lieu: ’ea - dans la rue : - Tei / Tō ΄ea ... ? - Tei 'ō a'e mai - Tei te pae tai / uta. - Tō te pae 'atau. Institutions : aora'i o te peretiteni, 'āpo'ora'a ra΄i, aora’i o te tōmitēra teitei... - Nā΄ea 'ia ΄ano i te -'A ΄ano 'āfaro noa,

RkJQdWJsaXNoZXIy NzgwOTcw