Annexes-LCP-Programmes-2016-Reo-rurutu

Annexes aux Programmes 2016 adaptés à la Polynésie française - Langues et culture polynésiennes Polynésie Française – 2016 Page 25 4. LIRE ET COMPRENDRE (CYCLES 2 ET 3) A1 : L'élève est capable de comprendre des mots familiers et des phrases très simples. A2 : L'élève est capable de comprendre des textes courts et simples. Capacités Exemples de formulations Connaissances culturelle et lexicale Connaissances grammaticale et phonologique sujet familier (lettre, carte postale, message électronique, SMS …) ’a'api'ira'a Tāmahana ē, E tae atu mātou i reira, i te monirē 10 nō Tiunu, i te ’ora 12 … Te aro’a 'ia ra’i. Pāpa'i’ia : te mau tamari'i nō 'Avera. Rata uira / tāireuira : Mai paa@hotu.pf Ia iro@hotu.pf Nā Iro, 'Ua ‘āpono atu vau i te 'ā’ata vī nā nu'a i te pa’ī TU’A’A PAE, 'a niuniu mai 'ia tae atu. Pāpa'i’ia : Pa'a. SMS : Anana’i tautai ‘ora 7 Iro Courrier : pāpa'i, pāpa'i’ia, tu'urima / tārima, rata, 'ā’ata, tītiro, ’āpono, ’āpono rū, ferēti, na'ina'i, tīa’a, tae 'oi'oi ... Particule d’attribution : nā Aspectuel : 'ia Textes informatifs Repérer et prélever des informations dans un texte écrit simple : - prospectus, E 7 ’a'ana’ora'a nō te tārani i te vai i roto i te 'āua. 'A pīpī i te mau rā'au tanu i te pō 'ia 'ore te vai 'ia marō 'oi'oi… Utilisation d’écrits quotidiens : parau ’a'atīaniani / ’a'aara / ’a'amāramarama, ve'a, puta nūmera niuniu, parau pia … Négation : 'ore - courts articles de journaux 'Ati porōmu i Una’a. ’O ta’i pere'o'o uira tei ū atu i nu'a i te 'ē'aturu, ’o ta’i ta'ata tei pēpē roa, tā te mūto'i i ’a'aara mai … Actualités, faits divers : parau 'āpī / pe'ape'a, pāpa'i ve'a / parau, fa'ahiti… Relatives : Tē, tē ... nei / ra, tei, tā, e, i, e... nei /ra - publicités 'A 'amu i te mā'a o te ’enua … Signalétique : 'avei'a, arata'ira'a, tāpa'o, mōrī … Textes de fiction : Comprendre le schéma narratif d’un texte court (extraits de la littérature enfantine polynésienne). Lire, en les comprenant - un texte simple 'Ua ineine roa nā ’ūāmoa a 'Ītāta'e tāne 'e 'Ītāta'e va’ine i te pata…ē… Pata i’o nei te ‘ūā moamātāmua ! « 'Auē !'Ua i’ei’e tā / tō tāua Restitution de l’essentiel d’une histoire lue ou entendue. Déictiques : nei, na, ra

RkJQdWJsaXNoZXIy NzgwOTcw