Dossier-Pedagogique-ORERO

Direction de l’Enseignement Primaire –Cellule LCP- Enseignants ‘Orero : Rufina Tetumu et Abel Teahua - 26 - Pour rappel : Les consignes utilisées en langue tahitienne tout au long de la séquence ’A fa’a’āfaro mai ’A fa’aro’o mai, ‘O vai tē hina’aro e paripari mai ? ’A paripari mai na, Nā vai e tai’o mai ? E hia vae i roto i teie ta’o ? ’A ha’apo’ā mai i teie ta’o, ’A tai’o mai i teie/terā ‘īrava (vers) mātāmua, ’A tai’o mai i te ‘īrava (vers) hō’ē (piti, toru…), E ti’a ’outou i teie nei, E ‘apa mai ’outou i teie nei, ‘A ha’apāpū i te parau, ’A ha’apūai mai, ’A fa’ataime (pause de la voix) mai i tera vāhi, ’A paripari mai rā mā tō ‘ā’au. Support Texte – Paripari nō Pu’eu Analyse lexicale Analyse phonologique Mai Te-re’a-iti e tae atu i Vaimahanahana ’O Pu’eu ia fenua i ’apato’erau ’Oia ho’i ’o Anuhi i terā ra tau E mou’a tō ni’a ’o Tara-to’i E tahua tō raro ’o Te-one-uri E ’ōutu tei tai ’o Fara-’ari Nā ava ’o Rau-tea e ’o ’Uma’uma Te tahora pape ’o Vaiturumi Te marae ’o Tahiti-a’ea ’O Te-ari’i-na-vaho-roa te ari’i nui Te tu’utu’uve’a ’o Piha’a Nā fare ’arioi ’o I’a-iti, ’o Fare-naonao e ’o Taharoa Te ’aito ’arioi ’o Tuturu-mā’a « Paripari no Pu’eu » tiré du Tahiti aux temps anciens et de Langue et Société, traduit par Abel et Rufina, vérifié par māmā Maihota de Pu’eu ’irava = phrase / ta’o = mot / vae = syllabe Mai … e tae atu i ... = Depuis …. à / jusqu’à ; ce sont les limites ’o… ia fenua = …. Est le nom de la terre ’apato’erau = nord ; ’oia ho’i = C’est, c’est-à-dire. i terā ra tau = en ce temps là / à cette époque / il y a longtemps ’oia ato’a = de même, et aussi, ainsi. mou’a = montagne tahua = terrain de réunion ’ōutu / ’ōtu’e = pointe, cap tai = côté mer Nā (deux et plus) ava = les (2) passes / te ( article singulier ) ava = la passe te tahora pape / ’ānāvai = rivière te fa’a / peho = vallée te marae = plate-forme construite en pierres sèches et où se déroulait le culte ancien, associé souvent à des cérémonies à caractère social ou politique. te ari’i nui = le grand chef / chef suprême tu’utu’uve’a = messager d’un chef / ta’ata ’ōrero, ve’a, ti’ati’a ve’a fare ’arioi = maison de la confrérie des ’arioi aito ’arioi = chef de la confrérie des ’arioi [h] dans Vaimahanahana, Anuhi, Teari’inavahoroa, Taharoa Vaha = bouche / vaho = dehors / heva = deuil, lamentation pour les morts / heru = gratter le sol comme le font les poules [’] ’eta : la glottale Tous les noms présents dans le paripari [ā] tārava : la voyelle longue Mā’a = nourriture, aliment, repas / māramarama = clair, éclairé / nīnamu = bleu / pūhi = souffler / hōho’a = image, effigie, forme, ressemblance / pēpe = bébé

RkJQdWJsaXNoZXIy NzgwOTcw