E tahi, e ùa… – MQS
O Toapere tenei, e paho īa. O Tamakite tenei, e po ti īa.
E tupu te ti hitia ata iō tā ua papua hāmani, i Maareva.
E maakau nei na to ki e ve i titahi tau puku kai.
O Toapere tenei, e paho īa. O Tamakite tenei, e po ti īa.
E tupu te ti hitia ata iō tā ua papua hāmani, i Maareva.
E maakau nei na to ki e ve i titahi tau puku kai.
Amenei ko Toapere, e tamā’ine koia. Amenei ko Tamakite, e tamaroā koia.
E tupu te pataraga ‘ō’oa i roto i tā rāua ‘are tukuga, i Magareva.
E makara ana na mau teiti e ‘āpai atu te ta’i kai ‘uaga.
Teie ko Toapere, e marania koia. Teie ko Tamakite, e tamāroa koia.
E tupu te ruki teatahaga ki roto ki tā rāua fare hakapikihaga, ki Magareva.
Tē kōpua nei ia nā tamariki e poi ki te tahi katiga hotu.
Teie ‘o Toapere, e tamā’ine ‘ōna. Teie ‘o Tamakite, e tamāroa ‘ōna. E tupu te pō teatara’a i roto i tā rāua ‘are ‘a’api’ira’a, i Ma’areva. Tē ‘ōpua nei a nā tamari’i e amo i ti ta’i mā’a ‘otu.
Māhina est une légende en reo tahiti/anglais/français qui évoque l’origine du nom de la commune de Mahina, située sur la côte Nord de Tahiti, district autrefois appelé «’Ūporu» puis «Ha’apape».
Tiare Maurua est une légende de la commune de Maupiti en reo tahiti/anglais/français sur l’origine géographique du tiare tahiti, fleur emblématique du Pays.
MEA - DGEE 2024 © Tous droits réservés
La bibliothèque numérique de l'éducation en Polynésie française